Programul ''Mierea în Şcoli'' ar putea ajuta la creşterea consumului de miere în România şi la susţinerea apicultorilor autohtoni

Programul "Mierea în Şcoli" ar putea ajuta la creşterea consumului de miere în România şi la susţinerea apicultorilor autohtoni, însă nu este funcţional nici în 2024, deşi se vorbeşte despre implementare de aproape 18 ani şi există în acest sens o lege promovată în Parlament.
"Consumul de miere, din datele Institutul Naţional de Statistică, creşte an de an, dar din ceea ce ne dăm noi seama nu prea e aşa. Nu avem consum mediu de aproape un kilogram de miere pe locuitor anual, pentru că în România consumul de miere a scăzut în ultimii doi ani. Eu cred că avem undeva între 600 şi 750 de grame pe om anual şi problema este că nu promovăm deloc mierea, programul "Mierea în Şcoli" despre care vorbim din 2006 şi unde s-ar putea livra cam de 3.000 de tone anual, un borcan pe lună pentru fiecare elev", a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii.
Prezent la eveniment, Daniel Botănoiu, consilier de de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, apicultor şi susţinător al acestui program încă de pe vremea când era secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a afirmat că sectorul încă nu e a fi pregătit pentru derularea programului, deoarece nu are capacitatea de a controla şi de a elimina riscul de a aduce în şcoli o miere cu pesticide.
"Modalitatea pe care am găsit-o pentru derularea programului "Mierea în şcoli" era de a o pune în borcan şi să o poată consuma acasă cu familia, nu să dăm o doză în fiecare zi. Nu am ajuns la o concluzie în ceea ce priveşte modul de a controla această miere, dacă vine din stupinele româneşti locale, pentru că asta ne doream să dezvoltăm, nu să care mierea de la Teleorman şi să o ducă la Satu Mare sau invers, ci să dezvolte local şi să ai acel control şi tip de ambalaj pentru tot programul. Aceasta a fost problema. Când sectorul va fi pregătit - el trebuie să fie înaintea instituţiilor publice - deci când sectorul este pregătit şi avem capacitatea de a controla şi de a elimina riscul de a aduce o miere cu pesticide, pe care să o dai pe urmă la copii. Cred ca sectorul este pregătit să producă, dar nu ştiu dacă este pregătit să controleze tot. Paşii de aici trebuie să pornească. Suntem toţi de acord să mergem cu acest program şi vrem să îl implementăm, dar fără riscuri", a transmis el.
În acest context, preşedintele ACA a explicat că una dintre soluţii ar fi ca licitaţiile să se facă local la nivel de primărie, iar apicultorii din zonele respective să fie cei care aprovizionează şcolile cu miere.
"Dacă mierea nu e miere românească nu ne interesează să facem vânzări la alţii, că oricum facem şi acum. Noi nu avem nicio autoritate de control asupra fluxului şi lanţului de desfăşurare pentru că sunt mulţi procesatori. Cred că o soluţie ar fi ca atunci când se fac licitaţiile, fiecare primărie are apicultori în arealul respectiv, 5 - 10 - 20 de apicultori, care ar putea să asigure mierea pentru 200 de copii din 3 stupine şi atunci se poate rezolve pe plan local. Aceşti apicultori care produc mierea respectivă, o procesează, duc cât trebuie - o tonă de miere la 3 luni - vin cu buletin de analiză, cu factură, cu toate cerinţele şi s-ar putea rezolva. Dacă ne ducem la partea economică şi vom face licitaţie numai la prefecturi, vor fi interese şi vor fi rezolvate aşa cum se rezolvă toate în România, atunci nu mai putem urmări nimic. Altfel, e foarte greu, pentru că are dreptul să vină şi o firmă din Ungaria şi din Bulgaria, pentru că e spaţiu al UE, să participe la licitaţiile acestea mari, dar dacă trasabilitatea este rezolvată pentru producătorii locali autohtoni, ei nu-şi permit să facă prostii. Poate sunt şi alte soluţii, dar eu consider că aşa nu ar fi niciun risc", a adăugat Ioan Fetea.
Întrebat despre această situaţie, preşedintele Federaţiei Pro Agro, Ionel Arion, a spus că nu înţelege cum nu s-au găsit soluţii pentru implementarea acestui program timp de 18 ani, oferind exemple din Germania, unde orice lanţ din retailerul alimentar primeşte, inclusiv din localitatea respectivă, produsul care se produce peste drum de el.
"Pentru mine este curios cum o lege din 2006 până în 2024 - 18 ani, a făcut majoratul - şi nu putem să găsim soluţii, când în Germania, orice lanţ din retailerul alimentar primeşte, inclusiv din localitatea respectivă, produsul care se produce peste drum de el. Eu am văzut în Germania şi dau mereu exemplu acesta: fermierul de peste drum de lanţul alimentar REWE avea livada de mere şi tot în livadă avea storcătorul de mere, îl eticheta cu 24 de ore valabilitate şi cu lădiţa de lemn şi sticluţele de 250 de ml avea locul asigurat lângă casa de marcat, pentru că era produs cu valabilitate foarte redusă", a subliniat el.
Preşedintele Federaţiei Pro Agro a menţionat că este surprins că încă se găsesc la raft produse pe care scrie miere, dar de fapt nu au nicio legătură cu albina.
"Am găsit la o vizită într-un supermarket pe mai multe produse, am găsit o etichetă cu miere provenită din UE şi din afara UE, asta nu ne spune nimic pe etichetă. Este mapamondul. Cred că putem face destul de multe. Noi ne-am implicat la nivelul Federaţiei Pro Agro în momentul în care a fost discuţia pe Directiva 633 - practici comerciale neloiale -, prin ceea ce noi am cerut Legislativului la vremea respectivă să implementeze în legislaţia naţională această directivă. A fost pur şi simplu să stopeze ceea ce înseamnă dominanţa retailerului şi a brandurilor acestor mega corporaţii, în sensul în care până şi frauda alimentară este girată tot de aceste lanţuri alimentare, pentru că nu poţi să ajungi la raft, şi spunea şi domnul Fetea acest lucru într-un interviu, să fie pe etichetă miere, iar produsul din acel ambalaj să nu aibă nimic de a face cu albina, nu cu mierea, cu albina", a menţionat preşedintele Federaţiei Pro Agro.
Acesta consideră că România suferă în mare parte de disoluţia autorităţii statului în multe domenii, dar mai ales în domeniul alimentar.
"Cred că suferim azi, noi ca ţară, în mare parte de disoluţia autorităţii statului în multe domenii, în special în ceea ce înseamnă domeniul alimentar, unde este mai grav ca niciodată, pentru că nu avem o statistică azi pe analizele pe care le face autoritatea statului, oricare ar fi ea, pe produsele alimentare. Dacă luam 10 produse alimentare din orice magazin, fie de la colţ, fie de la supermarket, cred că şapte au o componentă de fraudă alimentare, poate că nu sunt în întregime, dar în şapte găsim o componentă de fraudă alimentară. Cel mai grav este că suntem supuşi cu toţii acestei fraude alimentare, pentru că hrana, vrem nu vrem, este o necesitate, nu o opţiune şi nu putem să ţinem cont de acest lucru", a adăugat Arion.
Peste 100 de apicultori îşi prezintă oferta pentru bucureşteni la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat, de vineri până duminică, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa, de către Asociaţia Crescătorilor de Albine din România. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Constantin Balaban, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Bursa de la București a închis pe roșu prima ședință a săptămânii
Bursa de la București a închis în scădere pe aproape toți indicii ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 56,28 milioane de lei (11,30 milioane de euro). Acțiunile Banca Transilvania au fost cele mai lichide, generând schimburi de 9,25 milioane de lei pe Piața Reglementată, urmate de ti
Wizz Air a transportat o sută de milioane de pasageri, în 18 ani de activitate în România
Wizz Air a transportat, în cei 18 ani de activitate în România, o sută de milioane de pasageri, mai mult de cinci ori populația țării, a anunțat, luni, operatorul aerian. În prezent, compania are șapte baze la nivel național și oferă mai mult de 173 de rute de pe 13 aeroporturi din România, conectând pasager
Senat/ Moțiunea simplă - Burduja: Sectorul energetic e vital, pentru că o țară care are energie e o țară puternică, de care alții depind
O țară care are energie este o țară puternică, de care alții depind, de aceea toate investițiile sunt importante, a declarat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în Plenul Senatului, la dezbaterea moțiunii simple împotriva sa. ''Nu pot să nu mă refer la dimensiunea geopolitică, geostrategică. Sectorul energetic est
Sebastian Burduja: Interesul este să nu fim vulnerabili în fața experților în șantaj energetic de la Est
Primul interes ar trebui să fie să livrăm românilor securitate energetică, să nu depindem de alții, să nu fim vulnerabili în fața celor care sunt experți în șantaj energetic de la Est, așa cum am fost ani de zile, a afirmat, luni, în plenul Senatului, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ''România are, a
Valentin Ștefan: Modernizarea Poștei Române depinde și de partenerii săi economici sau de instituțiile statului
Modernizarea Poștei Române nu depinde numai de companie, ci și de partenerii săi economici sau instituțiile statului, a declarat, luni, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), Valentin Ștefan, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. ''Moderni
Ministerul Finanțelor a atras, luni, 930,6 de milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 930,6 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 25 luni, la un randament mediu de 6,93% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500
Sterică Fudulea: Decizia politică se vede mai mult decât dialogul social din spatele acesteia
Decizia politică este aceea care se vede mai mult decât orice dialog social din spatele deciziei, noi neavând o cultură a dialogului social și civic privind implementarea și parcursul legislativ, a declarat, luni, președinte al Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea, la Conferința ''Tendințe Economice 2025'', aflată la a tre
Tarifele vamale ale lui Trump apasă pedala de frână a industriei auto; tarife reciproce la orizont (analiză)
Anunțul de săptămâna trecută al președintelui Donald Trump privind introducerea, din data de 2 aprilie, a unor tarife vamale de 25% pentru automobilele și principalele componente importate a provocat o undă de șoc în industria mondială a automobilelor, cu posibile implicații grave pentru producătorii europeni, este de părere analistul eToro, Bogdan Maiore
Niculescu (ANRE): Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos
Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos, iar în perioada următoare Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) dorește simplificarea modalității prin care operatorii economici obțin autorizații de înființare și licențe, a afirmat, luni, președintel
România produce carne de pui în proporție de 100% față de nevoile naționale, cu posibilități de export (președinte companie)
România produce carne de pui, în ferme, în proporție de 100% față de nevoile naționale, având și posibilități de export, a afirmat luni Ioan Popa, președinte și fondator Transavia. ''Este singura zonă, mă refer la mâncare, la produse alimentare, în care producem în proporție de 100% față de nev
România poate exporta produse alimentare de origine vegetală proaspătă către Indonezia
Laboratorul de testare a siguranței alimentelor al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a obținut recunoașterea oficială din partea Autorității de Carantină din Indonezia și, în acest fel, România are posibilitatea să exporte produse alimentare de origine vegetală proaspătă (FFPO), în special grâu,
Apostol (FPE): Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum e lansat în transparență, presupune ca această taxă să devină permanentă
Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum este lansat în transparență decizională, presupune ca această taxă să devină una permanentă, ceea ce ar însemna o penalizare permanentă a proiectelor de investiții, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol. &
Oprea: România are oportunitatea de a fi cel mai bun hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei
România se pregătește pentru momentul reconstrucției Ucrainei, având oportunitatea de a fi cel mai bun hub din punct de vedere logistic pentru aceasta, a declarat, luni, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. '
APIA a publicat Ghidul informativ pentru sprijinul financiar în sectorul apicol; cererile de plată se depun până la 31 iulie
Cererile pentru acordarea de sprijin financiar în sectorul apicol se pot depune până la data de 31 iulie 2025, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat Ghidul informativ dedicat acestui segment. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis luni AGERPRES, materialul de informare intitulat
Jianu: IMM-urile au început să investească în noile tehnologii, nu și în resursele umane
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) au început să investească mai mult în noile tehnologii, dar mai puțin în resursele umane, a afirmat, luni, senatorul PSD Florin Jianu, fost președinte al Consiliului Național al IMM-urilor, la