Salvamont Maramureș a avut anul trecut 360 de intervenții și a salvat 477 de persoane, Maramureșul fiind din punct de vedere turistic un județ sigur, a transmis șeful salvatorilor, Dan Benga, la o întâlnire cu jurnaliști și tur-operatori.

Din total, 71 de acțiuni de salvare s-au desfășurat în munți, în urma cărora au fost salvați 153 de cetățeni ucraineni.

''Turismul înseamnă siguranță și intervenții rapide. Serviciul public județean Salvamont Maramureș este o structură care astăzi aș putea spune că se află printre primele structuri de salvare montană din România, datorită faptului că avem răspunsuri 100% la absolut toate intervențiile pe care le facem. Din păcate, turismul înseamnă și probleme în zona montană și în zonele greu accesibile și pentru asta suntem noi, cei de la Salvamont Maramureș. Suntem o structură profesionistă de salvare montană a Consiliului Județean. Este foarte importantă investiția pe care o avem an de an, ca să putem fi pregătiți, să putem fi echipați și inclusiv administrația anterioară a înțeles acest fapt. Noi suntem o structură relativ nouă, am fost înființați în 2018, iar din 2018 avem peste 1.800 de acțiuni de salvare, salvând peste 2.022 de oameni, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un număr semnificativ. Anul trecut am avut 360 de intervenții în Maramureș, adică una pe zi aproape, în care au fost salvate 477 de persoane în județul Maramureș, și am avut 71 de intervenții în zona Munților Maramureșului, în care am salvat 153 de cetățeni ucraineni. Este tragic ceea ce se întâmplă în țara vecină'', a afirmat Dan Benga, șef serviciu Salvamont Maramureș.

Acesta a dat asigurări că salvatorii montani sunt pregătiți pentru 'tot ceea ce apare zi de zi', iar Maramureșul este un județ sigur din punct de vedere turistic.

''Ca să vă dau dimensiunea intervențiilor noastre, intervențiile în Munții Maramureșului cu cetățenii ucraineni au durat undeva peste 3.000 de ore, intervenții extrem de grele, extrem de dificile și tocmai datorită intervențiilor și profesionalismului pe care îl aplicăm în fiecare intervenție consider că Maramureșul din punct de vedere turistic e un județ sigur. Asta ar trebui să conteze pentru cei care vin în Maramureș, pentru cei care fac schi de tură, pentru cei care merg în drumeții. Fiind un serviciu profesionist de urgență, Salvamont Maramureș poate să inspire mult mai multă încredere, pentru că de multe ori lucrurile pe munte și în drumeții se pot schimba din foarte multe motive și e bine de știut pentru cei care ne vizitează că avem un serviciu profesionist de salvare montană impecabil'', a susținut Benga.

În luna martie 2025, o delegație a Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș a fost prezentă la Forumul Internațional ''Rescue in Difficult Environment'' de la Genova, Italia, unde a susținut prezentarea ''3 ani de război - salvări în condiții extreme ale ucrainenilor în Munții Maramureșului, România'', care a evidențiat intervențiile dificile de salvare montană ale salvatorilor montani maramureșeni pentru refugiații ucraineni.

''Am fost singura structură invitată din România pentru a prezenta un material cu trei ani de război, respectiv trei ani de când a început războiul din Ucraina. Avem peste 200 de acțiuni de salvare făcute și avem 277 de cetățeni ucraineni salvați, iar din păcate a trebuit să-i scoatem și pe cei decedați - până în momentul acesta sunt 12 cetățeni ucraineni pe care i-am scos din munți după intervenții extrem de dificile. Am fost apreciați, cred că am făcut cinste, atât județului, cât și țării pentru modul în care ne comportăm și modul în care reușim să ducem la capăt intervențiile. Suntem o mână de oameni, suntem 18 salvatori montani angajați și mai avem încă 32 de salvatori voluntari, în ideea în care colegii care ne-au vizitat (din Tirol - n. r.) și care au o suprafață cam jumătate de cât înseamnă Munții Maramureșului, adică mai puțin de 5.000 km pătrați, au peste 1.100 de salvatori montani. Noi suntem 60 în total, cu tot cu aspiranți. (...) Este un război în urma căruia foarte mulți ucraineni au ales să fugă, să treacă frontiera, iar noi, cei de la Salvamont Maramureș, începând de acum 3 ani, am experimentat niște situații inedite și negândite până atunci. Au fost situații extrem de dificile, au fost situații extrem de dramatice, au fost situații în care am intervenit contracronometru la limita unor zone și în anumite locuri în care nu ne-am gândit că o să ajungem vreodată să salvăm pe cineva'', a menționat Benga.

Potrivit prezentării, totul a început în 2022, în luna aprilie, când s-a primit primul apel de urgență.

''Un grup de șase oameni se afla la o altitudine mai mare de 1900 de metri și apelul de urgență care a venit prin 112 ne-a solicitat pentru a-i salva - erau într-o stare de hipotermie severă, unul dintre ei fiind decedat. Acțiunea a durat mult peste 28 de ore. A fost prima poveste emoționantă și prima intervenție care a deschis drumul la cele peste 200 de intervenții în care am salvat peste 270 de cetățeni ucraineni. Am avut norocul să facem parte dintr-o organizație și dintr-un sistem de urgență extrem de bine pus la punct, aflat sub coordonarea operativă a Departamentului de Situații de Urgență'', s-a menționat în prezentarea făcută în fața participanților la forumul de la Geneva.

Dan Benga a făcut referire la o intervenție de salvare care a avut loc în ajunul Crăciunului din 2022 și care a durat 133 de ore, în urma căreia au fost salvați cinci ucraineni.

''O acțiune la care am participat cu efectiv complet a fost cea din ajunul Crăciunului din 2022. În timp ce majoritatea oamenilor desfăcea cadourile de Crăciun, noi am plecat în intervenție și nu știam când ne mai întoarcem, pentru că era vorba de 14 oameni, din care trei s-au retras înapoi în Ucraina, și a fost probabil una dintre cele mai grele și cele mai lungi intervenții, care a durat 133 de ore. Cifra asta o să îmi rămână mereu în minte - 133 de ore - timp în care am avut absolut toate forțele din sistemul național de urgență în teren. Salvamont Maramureș a coordonat toată intervenția, la capătul căreia am reușit să salvăm cinci oameni, cinci cetățeni ucraineni au fost salvați, doi din păcate nereușind să treacă peste ceea ce înseamnă muntele și au decedat, noi scoțându-i din munte. Munții Maramureșului sunt o zonă extrem de frumoasă și, totodată, întinsă. Sunt 120 de km de frontieră muntoasă cu Ucraina. Este cea mai mare și cea mai lungă zonă muntoasă din România, zonă în care se petrec intervențiile și zona prin care ucrainenii aleg să fugă de războiul care, din spusele lor, nu e al lor, nu se regăsesc în acel război'', a arătat șeful Salvamont Maramureș.

Despre ceilalți patru ucraineni nu se știe nimic și se bănuiește că s-ar fi întors în Ucraina.

El a precizat că peste 20.000 de ucraineni au trecut frontiera cu România, prin Munții Maramureșului, doar anul trecut.

''Cifra poate să fie mică, dar fiecare intervenție a noastră înseamnă de la 20-24-28-30 de ore în sus. Sunt zone extrem, extrem de dificile, extrem de dure, în vreme de iarnă cu temperaturi până la minus 26 de grade. Avem o echipă extraordinară, suntem o structură profesionistă de salvare montană a CJ Maramureș, care ne asigură finanțarea, dotarea cu echipamente fără de care nu am fi putut să ajungem în zonele respective'', a adăugat acesta.

ANAT, Consiliul Județean Maramureș și Visit Maramureș au organizat la începutul lunii aprilie evenimentul 'Redescoperă Maramureșul', dedicat promovării zonei.

La eveniment au participat aproximativ o sută de reprezentanți ai agențiilor de turism, tur-operatorilor și jurnaliștilor, care au avut ocazia să descopere frumusețile autentice ale regiunii, în scopul promovării și includerii Maramureșului în pachetele turistice naționale și internaționale.

Timp de cinci zile, participanții au vizitat bisericile de lemn incluse în patrimoniul UNESCO, Cimitirul Vesel din Săpânța, Mocănița de pe Valea Vaserului, au văzut meșteșugurile tradiționale, gastronomia locală și ospitalitatea maramureșeană.

Participanții au vizitat Moara lui Mecleș, unde l-au cunoscut pe Dumitru Mecleș, unul dintre maramureșenii care au obținut titlul onorific de Tezaur Uman Viu, dar și atelierul lui Tănase Burnar, din Săcel, un meșteșugar renumit în arta olăritului. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)