VIDEO Câciu: România are la dispoziţie în conturi 9,11 miliarde de euro din PNRR; un miliard de euro au fost cheltuiţi
România are la dispoziţie 9,11 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), din care au fost cheltuiţi în jur de un miliard de euro, dar cea mai mare parte a banilor care se află în conturi se va cheltui în anii 2024 şi 2025, a anunţat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
"Toţi banii din România ajută la orice este bun pentru stabilitatea financiară. Toţi banii, inclusiv banii privaţi. (...) România are la dispoziţie 9,11 miliarde de euro, din ei au fost cheltuiţi în jur de un miliard de euro. Cea mai mare parte a acestor bani pe care îi are deja în conturi se vor cheltui în 2024 şi 2025. Am mai explicat: PNRR nu este un instrument de finanţare, similar cu politica de coeziune în care primeşti banii de la Comisia Europeană, după ce ai efectuat cheltuielile sau ai realizat obiectivele, tu ca ţară, şi primeşti bani în avans. România a reconstruit PNRR-ul astfel încât în primele cereri de plată a primit bani pentru reforme, a primit bani pentru o serie de acte normative pe care le-a emis. Acei bani nu sunt folosiţi pentru emiterea acelor acte normative, ci în sensul de a finanţa investiţiile viitoare", a precizat Adrian Câciu, într-un briefing de presă susţinut la Palatul Victoria, la finalul şedinţei de Guvern.
El a subliniat că acest mecanism de redresare şi rezilienţă are prevăzută partea de angajamente legale, primii doi ani fiind folosiţi la contractare, iar următorii ani rămaşi sunt folosiţi pentru execuţie.
"De aceea există încă această diferenţă, dar începând cu 2024, unde eu estimez că jumătate din acei bani, cel puţin, vor fi cheltuiţi. 2024 şi 2025 vor fi anii în care se vor cheltui foarte mulţi bani din cei pe care îi avem deja. Valoarea contractelor este de 30 de miliarde de euro, dar a durat să faci contracte, a durat să faci licitaţii pe anumite apeluri, să deschizi apeluri şi atunci de aceea există acest GAP, diferenţă, între ceea ce ai primit şi ceea ce ai cheltuit", a explicat oficialul MIPE.
Întrebat cum stă România în momentul de faţă cu îndeplinirea jaloanelor, pe investiţii şi reforme, Câciu a răspuns: "În acest moment suntem la zi, în sensul în care noi vom depune cererea de plată numărul trei".
"Pe de altă parte, mai fac o remarcă, revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă înseamnă o restructurare a cererilor de plată rămase, în sensul în care ai primit o nouă finanţare pe REPowerEU şi automat acea nouă finanţare se va regăsi în cererile de plată rămase. Cu revizuirea planului şi depunea cererii de plată numărul trei ajungem la zi. Anumite elemente care înainte aveau Q2, de exemplu 2023, acum vor avea Q4 2023 pentru că este, încă o dată, o revizuire a întregului plan şi a progresului de plată", a transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
În opinia sa, pe cererea de plată numărul trei mai sunt, în prezent, în clarificare cu Comisia Europeană doar trei ţinte, "nu mai avem jaloane".
"Am avut această cerere, dacă nu mă înşel, cu 79 de jaloane şi ţinte şi mai sunt doar trei ţinte în clarificare cu Comisia Europeană, pe care vrem să le clarificăm până la momentul depunerii cererii de plată numărul trei, care va fi imediat după ce avem aprobarea prin ECOFIN a noului Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României", a subliniat Câciu.
Cele trei ţinte care trebuie clarificate Comisia Europeană vizează Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei.
Planul de redresare şi rezilienţă al României va fi finanţat cu peste 29 miliarde de euro, în granturi şi împrumuturi. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* Oprea: Guvernul a aprobat prorogarea termenului pentru proiectele depuse prin Programul AGRI-FOOD
* Oprea: Proiectul de lege referitor la brevetul unic european, aprobat de Guvern
* Câciu: Este de neacceptat în continuare o evaziune de 10% din PIB
* Adrian Câciu: Am prelungit valabilitatea voucherelor de energie până la 31 martie 2024
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu