Banca Mondială: România ar trebui să investească aproape 3% din PIB pentru un sector energetic decarbonizat, până în 2050

România îşi poate creşte venitul naţional de aproape trei ori în următorii 30 de ani, dacă va implementa măsuri pentru îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice şi pentru reducerea emisiilor de carbon, investiţiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat fiind estimate la 356 de miliarde de dolari, până în 2050, echivalentul a circa 3% din PIB, susţin experţii Băncii Mondiale, în Raportul de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD), lansat marţi.
Potrivit documentului, ţara noastră este foarte vulnerabilă la riscurile privind schimbărilor climatice, în special la inundaţii şi secetă. În acelaşi timp, economia României este relativ intensivă, bazată pe cărbune, cu o medie de 2,5 ori mai mare decât cea a Uniunii Europene (UE).
"În timp ce provocările legate de realizarea decarbonizării sunt considerabile, printr-un mix adecvat de reforme structurale, sociale şi economice şi investiţii eficace susţinute din fonduri publice, private şi europene, România îşi poate creşte nivelul de trai, atingându-şi în acelaşi timp obiectivele climatice", a declarat Marina Wes, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.
Raportul de specialitate notează, totodată, că România este pe cale să îşi atingă obiectivul pentru anul 2030 de reducere a emisiilor cu 55% faţă de nivelul din 1990.
Datele centralizate în analiza Băncii Mondiale arată că ţara noastră şi-a redus, deja, emisiile cu 53%, în perioada 1990 - 2018. "Cu toate acestea, îndeplinirea angajamentului său de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050 va necesita acţiuni politice şi finanţare substanţiale şi coordonate. Investiţiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, reprezentând aproximativ 3% din PIB-ul cumulat al ţării, pentru aceeaşi perioadă", se menţionează în raport.
În viziunea experţilor, cu peste 70% din consumul total de energie al României depinzând de combustibilii fosili, tranziţia energetică este esenţială.
În context, sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport şi producţie, reprezintă 66% din totalul emisiilor înregistrate în România. Acesta este urmat de agricultură (17%) şi industrie (12%).
"Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde şi bazat pe energie electrică regenerabilă nu creşte substanţial nevoile de investiţii. Creşterea eficienţei energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidenţiată ca o investiţie esenţială", se subliniază în documentul citat.
Raportul Băncii Mondiale oferă o cale sugerată către neutralitate climatică până în anul 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ: decarbonizarea sectorului transporturilor, optimizarea utilizării resurselor de apă, precum şi investiţia în capitalul uman şi în competenţe,
"Oamenii sunt cheia succesului unei tranziţii verzi. Schimbarea majoră de la sectoarele poluante la cele verzi nu poate fi realizată fără o forţă de muncă formată în mod adecvat. Prin urmare, România ar trebui să investească în eliminarea decalajelor de competenţe cu care se confruntă forţa de muncă actuală şi să-şi adapteze sistemul de educaţie pentru a pregăti următoarea generaţie pentru noua economie şi noile locuri de muncă", subliniază Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale pentru România.
În acelaşi timp, raportul remarcă rolul critic al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci şi în finanţarea investiţiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor şi energiei electrice, dar şi că o consolidare a cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanţării private.
"Tranziţia verde va genera oportunităţi fără precedent de creştere, dezvoltare şi tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României şi, potenţial, urcând în lanţurile valorice. Finanţarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă", a apreciat Ary Naim, manager pentru Europa Centrală şi de Sud, Corporaţia Financiară Internaţională.
Rapoartele de ţară referitoare la Climă şi Dezvoltare (RTCD) integrează schimbările climatice şi considerentele de dezvoltare şi vor ajuta ţările să prioritizeze acţiunile cu cel mai mare impact care pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES), pot stimula adaptarea, atingând în acelaşi timp obiective mai ample de dezvoltare. Un astfel de document sugerează acţiuni concrete şi prioritare pentru a sprijini tranziţia cu emisii reduse de carbon.
Analiza dedicată României reprezintă primul raport axat pe un stat-membru al Uniunii Europene, precum şi pe o economie cu venituri ridicate. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
România trebuie să acționeze urgent pentru combaterea sărăciei energetice și reducerea volatilității pieței (federații din energie)
O eventuală reducere a TVA la energie este o măsură echitabilă, cu potențialul de a atenua efectele volatilității pieței, iar România trebuie să adopte de urgență mai multe măsuri concrete și echitabile pentru a combate sărăcia energetică, consideră Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și Federația Patronală a Energiei (FPE).
Tentativă de fraudă folosind identitatea DNSC
Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unei noi tentative de înșelătorie care circulă online sub forma unei așa-zise citații oficiale. Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a in
Consumatorii de energie care depășesc 255 kWh pe lună ar putea beneficia de facturi mai mici, din iulie
Aproximativ 1,45 milioane locuri de consum, 17% din total, au un consum mediu lunar mai mare de 255 kWh, unde prețul final facturat al energiei electrice nu poate depăși 1,3 lei/kWh, iar pentru aceștia, după 1 iulie, facturile ar putea să scadă cu 20%, a precizat vineri ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Din 8,7 milioane de locuri de consum casnic, pe
Alte 47 de entități publice vor beneficia de finanțare pentru capacități de energie electrică din surse regenerabile
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat vineri noi contracte de finanțare cu alte 47 entități publice pentru investiții în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, finanțate din Fondul pentru Modernizare, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la aproape 325 milioane de lei. Conform unui c
DNSC: Vulnerabilitate critică de securitate cibernetică, descoperită la nivelul Cisco
O vulnerabilitate critică de securitate cibernetică, prin care un atacator neautentificat poate avea acces la rețea, folosind date de autentificare generate identic în anumite versiuni și platforme, a fost identificată la nivelul Cisco, informează Directoratul Național de Securitatea Cibernetică (DNSC), într-un comunicat de presă publicat vineri. &
Eurostat: România a avut în T1 cel mai semnificativ declin al ratei de ocupare a forței de muncă din UE
Rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 0,2% în zona euro și a rămas stabilă în UE, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni, însă România a fost statul membru UE care a înregistrat cel mai semnificativ declin al ratei de ocupare de la un trimestru la altul, arată datele publicate vineri de Ofi
CONAF: 200 de elevi testați și consiliați vocațional în Gorj vor participa la ateliere de carieră
Aproximativ 200 de elevi testați și consiliați vocațional în Gorj vor participa la atelierele de carieră facilitate de 19 profesori consilieri școlari, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Astfel, dintre cei 1.000 de elevi de gimnaziu (clasele a VIII a și a VII a) testați și consiliați
CCIR: Parteneriatul economic România-India depășește 1 miliard de euro
Comerțul dintre România și India a crescut la aproximativ 1 miliard de euro în 2024, țara noastră exportând aproape 155 de milioane de euro către India, dintre care 24 de milioane în servicii IT și software, potrivit secretarului general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu Silaghi. Conform
FMI recomandă României renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende
O echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional au publicat vineri un set de recomandări pentru reformarea sistemului de taxe din România și transferului poverii fiscale dinspre taxarea muncii spre taxarea consumului și, într-o mai mică măsură, a capitalului, instituția estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri ar putea g
Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu 3,8%, ca serie brută, la patru luni (INS)
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut, ca serie brută, cu 3,8% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2024, conform datelor publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în perioada ianuarie -
Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru din acest an
Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar față de același trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,3%, potrivit datelor provizorii (1) ale Institutului Național de Statistică, publicate vineri. Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentr
O nouă ofertă de titluri de stat Fidelis se derulează, de vineri, la BVB
Ministerul Finanțelor derulează în perioada 6 - 16 iunie o nouă ofertă publică de vânzare de titluri de stat Fidelis dedicată populației, a cincea din acest an derulată prin intermediul Bursei de Valori București (BVB) și a 25-a din momentul reluării programului Fidelis, din iulie 2020. Prin intermediul precedentelor 24 de oferte,
Finanțare de 300 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice pentru 14.800 de gospodării
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a admis la finanțare 28 de proiecte depuse de operatorii economici, în valoare de aproximativ 300 milioane euro, prin care va fi asigurată creșterea eficienței energetice pentru 14.800 de gospodării. 'Vin astăzi cu o veste bună pentru cei care așteaptă voucherele pentru repararea locuințelor: colegii a
ANM vrea să devină hub regional de pregătire profesională în domeniul schimbărilor climatice pentru Europa
Administrația Națională de Meteorologie vrea să devină hub regional de pregătire profesională în domeniul schimbărilor climatice pentru Europa, având deja finalizat Centrul European de Agrometeorologie, care va deveni operațional în această toamnă, a declarat, joi, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, la Forumul Na
Alexandru Nazare: Autostrăzile se reflectă ca și cheltuială și în datoria publică și în deficit, de aceea sunt blocaje pe Autostrada Moldovei astăzi
Autostrăzile se reflectă ca și cheltuială atât în datoria publică, cât și în deficit, iar dacă erau gestionate prin Banca de Dezvoltare, prin bănci sau prin alte structuri nu mai erau o presiune în plus pentru stat, a afirmat, joi, fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare, în prezent membru al Consiliului de Administrație al BNR.