Autostrăzile se reflectă ca și cheltuială atât în datoria publică, cât și în deficit, iar dacă erau gestionate prin Banca de Dezvoltare, prin bănci sau prin alte structuri nu mai erau o presiune în plus pentru stat, a afirmat, joi, fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare, în prezent membru al Consiliului de Administrație al BNR.

Prezent la Forumul Național ''Viitorul Agriculturii'', Nazare a transmis că trebuie rezolvată problema deficitului, iar o soluție ar putea fi 'aducerea împreună' a Ministerului Economiei și a Ministerului de Finanțe.

'Am trăit un context economic fantastic, cu cei mai mulți bani vreodată la dispoziție pe care i-a avut țara asta, bani europeni. A fost o perioadă foarte bună și poate că din cauza asta n-am simțit dezechilibrele, dar acum nu se mai poate întâmpla acest lucru, pentru că am ajuns la un final de etapă unde trebuie să rezolvăm problemele. Și cum le rezolvăm? În primul rând, dacă tot vorbim de economie, cu Ministerul Economiei. Dacă ne uităm în structura Ministerului Economiei, o să vedem că Ministerul Economiei face și turism, face și apărare, face și scheme de film, face multe alte lucruri, face un ghiveci de lucruri și el ar trebui să gândească business. Dacă gândește business, ar trebui să aibă resurse. Resursele unde sunt? Resursele sunt la Finanțe. Schemele de ajutor de stat sunt la Finanțe sau în alte părți. El nu e gestionarul resurselor și el nici nu vede cât spațiu fiscal ai la dispoziție. De aceea, din punctul meu de vedere, ar trebuit să corectăm acest lucru. Nu trebuie luat tot din Ministerul Economiei, dar Ministerul Economiei cu Ministerul Finanțelor trebuie aduse împreună, pentru că avem nevoie de un creier economic în guvern care să ia aceste decizii', consideră fostul șef al Finanțelor.

În opinia acestuia, trebuie un creier economic care să atragă în România investiții străine, acestea fiind în continuă scădere în ultimii ani.

'În ultimii patru ani, creșterea economică a scăzut constant, de la aproape șase, la patru, de la patru la doi și azi la aproape 0,2 pe primul trimestru. În același timp investițiile, ISD-urile, au scăzut de la an la an, în 2023, 2022, în fiecare an și anul ăsta scad în continuare. Și dacă te uiți în structura investițiilor străine, o să vezi că 70% sunt profiturile investite. E foarte puțin greenfield acolo și e foarte puțin specific pe agricultură. Ai nevoie de un creier economic care să atragă investiții străine. De ce n-am atras? Domnule, nu ne-am propus. Dacă ne propuneam, nu aveam o agenție de comerț exterior scoasă, plimbată de la MAE la Ministerul Economiei, scoasă în afara Guvernului, care e jumătate ocupată și nici măcar buget nu are. Și lucrul ăsta trebuie să-l aranjăm acum. Vrem să ieșim, vrem să avem diplomație economică? Hai să bugetăm lucrurile astea! Nu putem, indiferent cum am vrea să facem aceste schimbări, nu se pot face tăieri de peste tot. Trebuie să avem lucruri unde în continuare trebuie să investim', a atenționat oficialul BNR.

El a adus în discuție înființarea fondurilor de investiții.

'Mă uit la PNRR și o să discut acum despre aceste idei de a face fonduri de investiții. Să știți că n-au apărut azi. Când am negociat PNRR-ul, în PNRR erau incluse câteva lucruri. Era inclus un fond de risc care să fie gestionat de FNGC-IMM și încă două fonduri pe instrumente financiare care erau la dispoziție din PNNR, pe care eu le-am propus să fie gestionate tot de acolo. De ce? Ca să creăm experiența în interior, de a lucra cu fonduri de investiții și de a ne obișnui la stat cu ideea de a gestiona riscul, începând cu PNRR-ul ca să putem continua după aia altfel. Niciuna din aceste propuneri n-a fost acceptată la vremea respectivă în PNRR, din nefericire, deși ele au fost acolo', a arătat Alexandru Nazare.

O altă problemă semnalată este faptul că proiectele de autostrăzi au fost finanțate prin împrumuturile prinse în PNRR și nu prin granturi.

'În PNNR am avut 15 miliarde pentru împrumuturi. În loc să folosim împrumuturile pentru mediul privat, să punem cele 15 miliarde la dispoziția unor bănci ca ele să creeze proiecte și să poată să dea finanțări cu dobânzi mici, pentru că noi le luăm de la Comisie cu dobândă mică, noi am pus autostrăzi pe împrumut. Nu le-am pus pe grant, le-am pus pe împrumut, și atunci banii ăia, 15 miliarde, care erau destinați pentru toate aceste lucruri - poate nu 15 miliarde, și 3 miliarde, și 5 miliarde, nu toți banii, dar erau un început, am pus pe autostrăzi. Autostrăzile se reflectă ca și cheltuială și în datorie publică și în deficit. De-aia sunt blocaje pe Autostrada Moldovei astăzi, pentru că se reflectă și în datorie publică și în deficit. Dar dacă erau gestionate prin Banca de Dezvoltare, dacă erau gestionate prin bănci sau prin astfel de structuri nu se mai reflectau pe deficit. Nu mai erau o presiune în plus pentru stat', a explicat fostul ministru.

Potrivit acestuia, România are în continuare un potențial foarte mare, dar ca să atingem acest potențial trebuie să ne schimbăm mentalitatea.

'În concluzie, nu vreau să duc discuția într-o zonă pesimistă, pentru că România are în continuare un potențial foarte mare, dar ca să atingem acest potențial trebuie să ne schimbăm mentalitatea și nu e un cuvânt mic, și nu e puțin lucru de făcut. Nu sunt măsuri de făcut pe jumătate acum. Dacă vrem să rezolvăm ceva, trebuie să luăm măsuri fundamental diferite astăzi, ca să schimbăm lucrurile, să schimbăm orientarea pe care am luat-o. Cred că e o idee foarte bună să ne uităm în zona fondurilor de investiții, dar trebuie să vedem exact cum, unde este optimul în care statul și privatul să lucreze împreună, având încredere unul în altul, nu creând prăpăstii între unul și altul. Și cred că trebuie să ne gândim mult mai bine cum gestionăm și cum negociem programele astea la Bruxelles, și cred că aici, împreună cu Clubul PanEuropa România, al cărui președinte sunt, vrem să susținem acest lucru, să creștem substanța, calitatea materialelor care ajung să devină mandate de țară în negocieri la Bruxelles, pentru toate consiliile de linie unde putem să facem asta, pentru că acolo avem foarte mult de recuperat de asemenea', a încheiat Alexandru Nazare.

Clubul Fermierilor Români a organizat, joi, Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii, reuniune dedicată prezentării concluziilor și promovării inițiativelor importante rezultate din seria celor șase forumuri regionale desfășurate în ultimele luni. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)