Republica Moldova nu poate rezilia, în acest moment, contractul de furnizare gaze naturale cu Gazprom, acestea fiind utilizate pentru asigurarea energiei în Transnistria, pentru a evita o criză umanitară în acea regiune separatistă, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Energiei de la Chişinău, Victor Parlicov.

Pe de altă parte, oficialul moldovean precizează că, în momentul de faţă, România furnizează doar 3% din energia electrică consumată de Republica Moldova, iar cea mai mare parte din energie provine de la centrala Cuciurgan din Transnistria.

Victor Parlicov vorbeşte în interviu şi despre proiectele comune dintre România şi Moldova din domeniul energetic, în special despre reţelele de interconectare Suceava- Bălţi şi Iaşi- Ungheni.

AGERPRES: Moldovagaz a reluat de curând importurile de gaze din Rusia, de la Gazprom. A fost o decizie care a fost contrară politicii Guvernului de la Chişinău?
Victor Parlicov: Nu a fost coordonată cu Guvernul. În mod normal, compania, mă rog ..., singură decide care e sursa, dar este un subiect sensibil politic şi am atenţionat compania în acest sens şi au revăzut decizia. Au revenit la achiziţionarea gazelor de la Energocom.

AGERPRES: Această decizie nu a reprezentat interesele Guvernului de la Chişinău?
Victor Parlicov: Absolut deloc.

AGERPRES: Luaţi în calcul nişte măsuri împotriva companiei Moldovagaz?
Victor Parlicov: Deocamdată nu consider că a fost o rea intenţie. Eu cred că a fost mai curând o greşeală şi o neînţelegere, o încercare de a evita nişte tensiuni, să spunem aşa, la nivel de întreprinderi, dar eu cred că sunt mult mai importante mesajele politice pe care noi le transmitem prietenilor noştri din Occident, pentru că asta ne-am asumat şi asta am făcut toată iarna. Am trecut-o practic fără gaze ruseşti pe malul drept şi nu înţeleg care ar fi fost necesitatea să revenim la achiziţionarea gazelor de la Gazprom pe sfârşit de sezon de încălzire.

AGERPRES: Aţi putea solicita chiar rezilierea contractului cu Gazprom?
Victor Parlicov: Nu este o problemă rezilierea contractului. Trebuie să înţelegem că Gazprom păstrează un rol, şi este un rol destul de important, în asigurarea cu gaze în special a regiunii din stânga Nistrului. Regiunea transnistreană, în acest moment, este alimentată cu gaze doar de la Gazprom şi nu ar fi nimeni gata, astăzi, să livreze gaz acolo, de facto gratuit, aşa cum o face Gazprom. Asta permite, pe de o parte, menţinerea unei stabilităţi sociale în stânga Nistrului, să nu ne pomenim acolo cu o criză de proporţii, inclusiv o criză umanitară, şi, pe de altă parte, asta influenţează indirect piaţa de energie electrică din Republica Moldova, pentru că cea mai mare parte a energiei electrice pe care o consumăm aici, în dreapta Nistrului, provine, este produsă la o centrală termică din regiunea transnistreană, din gazul livrat de facto gratuit. Asta ne permite să amortizăm sau să reducem, să avem un cost de energie, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru economie, ceva mai mic. Noi înţelegem că acest lucru nu poate dura la nesfârşit, dar să evităm sau să negăm faptul că Gazprom are un rol pe piaţa Republicii Moldova, mai curând de energie electrică, tot nu ar fi corect. Din cauza asta, în acest moment, nu se pune problema rezilierii contractului cu Gazprom.

AGERPRES: Într-o perspectivă mai apropiată sau mai îndepărtată, aveţi în vedere independenţa de gazul rusesc?
Victor Parlicov: Noi, repet, pentru consumatorii din regiunea care este controlată de autorităţile constituţionale, deja am demonstrat că într-un timp record putem renunţa la gazul din Federaţia Rusă, la gazul de la Gazprom. Totodată, aşa cum am menţionat, este vorba de regiunea transnistreană, unde nu este vorba doar de alimentarea cu energie sau cu gaze, ci este o problemă de securitate regională, dacă vreţi, ce va trebui soluţionată. Atunci când această problemă vom putea să o abordăm şi vom putea să o rezolvăm şi să îi reintegrăm în Republica Moldova, atunci şi rolul Gazprom de a întreţine aşa un fel de iluzie a independenţei în stânga Nistrului va dispărea.

AGERPRES: Aveţi variante alternative mai noi cu privire la livrarea de gaze către Republica Moldova?
Victor Parlicov: Întotdeauna căutăm şi nu pot anunţa ceva ca fapt împlinit, dar da ... Întotdeauna căutăm şi eu sunt absolut sigur că tot ceea ce se întâmplă pe piaţa regională demonstrează că există viaţă în Europa şi după gazul de la Gazprom.

AGERPRES: În ceea ce priveşte energia electrică, aveţi şi surse româneşti?
Victor Parlicov: Cea mai mare parte a energiei electrice astăzi, pe malul drept, o consumăm provenind din centrala termo-electrică din regiunea transnistreană. Al doilea cel mai mare producător sunt sursele locale, centrale electrice cu termoficare, care asigură totodată şi sistemele de încălzire centralizată din cele mai mari oraşe, în cogenerare. Pe lângă asta, avem câte ceva din energia regenerabilă şi puţin, în jur de trei procente, de energie electrică pe care o achiziţionăm din România.

AGERPRES: La nivelul Uniunii Europene au fost adoptate măsuri pentru reducerea consumului de energie, la modul general. Aţi adoptat şi dumneavoastră astfel de măsuri?
Victor Parlicov: Desigur. Asta a făcut parte dintr-un plan de pregătire, pentru că se anticipa un risc de criză, inclusiv în ceea ce priveşte livrarea gazului natural în Republica Moldova şi în toamna anului 2022 am intrat cu un set de măsuri pe care a trebuit să le luăm atunci când am avut deja confirmarea că gazul natural nu va fi livrat în volumele solicitate. Atunci, da, a intervenit un şir întreg de măsuri. Este vorba şi de trecerea celor mai mari surse de generare sau de co-generare a energiei termice din Republica Moldova la păcură, ca şi combustibil de rezervă, pentru a reduce presiunea pe consumul de gaze. Este vorba şi de implementarea unui plan de măsuri de eficienţă energetică, inclusiv au fost reduse consumurile de energie electrică în orele de vârf, atunci când am avut deficit. S-a lucrat pe această dimensiune şi vreau să vă spun că inclusiv până la introducerea planului de măsuri, datorită faptului că preţurile la gaze naturale au crescut enorm în acea perioadă, în toamna anului trecut, noi am avut o scădere a consumului din Republica Moldova, înainte ca Guvernul să activeze un plan de măsuri. Acele scăderi ale consumului erau destul de semnificative. Dacă nu greşesc, în luna septembrie 2022, consumul de gaze naturale a scăzut cu peste 20%.

AGERPRES: Din raţiuni financiare?
Victor Parlicov: Da, eu cred că era mai mult legat de raţiunea financiară. Oamenii au început să economisească la gaz din considerente mai mult financiare, pentru că bugetul familial nu ţinea.

AGERPRES: Pentru că Transnistria este principalul furnizor de energie, luaţi în calcul o renegociere a contractului cu ei pentru ca preţul să fie unul mai avantajos?
Victor Parlicov: Se discută acest lucru acum. Noi ne-am fi dorit o predictibilitate, o stabilitate a relaţiei şi a preţurilor, pentru a crea acel spaţiu de discuţii şi de negocieri în care să putem aborda subiectul dintr-o perspectivă mai largă.

AGERPRES: Cu şanse de reuşită?
Victor Parlicov: Eu cred că da, dar evit acum să vorbesc ceva detalii cu referire la un preţ exact sau o perioadă exactă, pentru a nu dăuna procesului de negociere.
AGERPRES: Aveţi în vedere dezvoltarea de surse de producere a energiei regenerabile?
Victor Parlicov: Da. Chiar până la sfârşitul acestei luni va fi supus consultării publice un proiect de lege de modificare a legii cu privire la energia regenerabilă, care trebuie să declanşeze un proces care, în final, vizează lansarea concursului investiţional pentru investitori mai mari în ceea ce priveşte instalarea surselor de energie regenerabilă. Vorbim de 100 de MW energie eoliană şi vreo 50 MW energie solară, la această etapă. Dacă totul va merge conform graficului, cred că în trimestrul IV al acestui an va fi lansat acest concurs şi anul viitor am putea vedea primele rezultate.

AGERPRES: Proiectele vor fi finanţate din ce fonduri?
Victor Parlicov: Este vorba de proiecte finanţate din fonduri private. Proiecte de investiţii din fonduri private. Statul doar vine cu mecanismele de suport şi garantează achiziţionarea acestei energii pe o anumită perioadă, cu un preţ fix cu care participă, de fapt, ofertantul la această licitaţie. Cel cu preţul cel mai bun ia statutul de producător eligibil, care îi permite ca timp de 15 ani să dea energie electrică în reţea cu un preţ prestabilit.

AGERPRES: În ceea ce priveşte implementarea proiectelor energetice cu România, în ce stadiu vă aflaţi?
Victor Parlicov: Când vorbim de proiectele energetice cu România, vorbim concomitent de mai multe proiecte. Cel mai cunoscut ar fi probabil proiectul Bălţi- Suceava, linii de interconexiune pe tensiune înaltă Bălţi- Suceava. În acest sens, au fost realocaţi o parte din banii care au fost iniţial pentru construcţia staţiei de tip back-to-back de la Vulcăneşti. Odată cu sincronizarea sistemelor dintre Republica Moldova şi Ucraina cu ENTSO-E (n.r.- reţeaua energetică europeană) a decăzut necesitatea de a avea o staţie acolo şi, respectiv, banii au fost realocaţi prin intermediul Consiliului inter-ministerial din Republica Moldova la construcţia liniei Bălţi- Suceava. În acest sens, deja au fost făcute demersuri din partea Ministerului de Finanţe către BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare n.r). Urmează să avem o discuţie şi cu partea română în privinţa coordonării, sincronizării proceselor de construcţie şi de conectare a acestor linii, dar eu sunt foarte optimist în privinţa acestui proiect.

Suplimentar, se mai iau în calcul câteva proiecte pe dimensiunea energetică, unul dintre ele fiind încă o interconexiune în zona Iaşi- Ungheni, de la linii de 220 KV trecerea la 330 pe teritoriul Republicii Moldova şi conectarea la staţia din Străşeni, lângă Chişinău. Şi oricum are o tangenţă directă cu interconexiunea Isaccea- Vulcăneşti, construcţia liniei electrice Vulcăneşti- Chişinău. Da, ea nu este o interconexiune, strict vorbind, dar ar permite o operaţionalizare mult mai bună a liniei Vulcăneşti- Isaccea.

AGERPRES: Vedeţi vreo perspectivă de independenţă energetică a Republicii Moldova?
Victor Parlicov: Eu nu cred că astăzi vreo ţară poate vorbi despre independenţă energetică la modul total. Desigur că ceea ce ne propunem este o consolidare a interconexiunilor în primul rând cu România, crearea unei pieţe sau cuplarea pieţei de energie a Republicii Moldova cu piaţa românească şi, de ce nu?, o creştere vertiginoasă a investiţiilor, în special în energie regenerabilă, care ar viza nu doar acoperirea consumului nostru, dar şi eventuale exporturi într-o piaţă comună sau proiecte care ar putea livra energie electrică şi în România.AGERPRES/(AS-autor: Cristian Lupaşcu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO