Spătaru: Economia României pierde prin neintrarea în Schengen circa 10 miliarde de euro anual
Decizia privind neintrarea în Zona Schengen înseamnă pentru economia României pierderi de 10 miliarde euro anual, a declarat, joi, ministrul Economiei, Florin Spătaru, adăugând că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că tehnic vorbind noi am îndeplinit aceste condiţii de mult timp.
"O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen. (...) Vorbim de o pierdere anuală. Vreau să vă spun că o decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment. (...) Cred că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de foarte mult timp. Vă daţi seama că aceste sume care ar fi trebuit să intre în bugetul României sunt necesare. De aceea, probabil că următoarea etapă va fi să vedem cum vom face ca o parte din aceste costuri totuşi să-i să fie alocate României, pentru că economia, România, are nevoie de aceste fonduri", a spus Spătaru la Digi 24.
El a subliniat că trebuie să mulţumim marii majorităţi a statelor care au înţeles că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen şi că, în aceste momente în care toate statele europene au dat dovadă de solidaritate atât în criza energetică, cât şi în conflictul care s-a stârnit la graniţele noastre, şi din punct de vedere economic toate statele europene ar trebui să dea dovadă de solidaritate, iar România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen.
Totodată, ministrul Economiei a afirmat că a făcut apel către toţi ambasadorii şi către toate statele să analizeze intrarea României în Schengen din punct de vedere tehnic, conform condiţiilor care au fost stabilite pentru aderarea în Schengen, şi orice decizie "care ţine de emoţie sau de alte aspecte care nu au relevanţă pentru aderarea noastră în Spaţiul Schengen să fie lăsate deoparte".
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunţat joi, la Bruxelles, că România şi Bulgaria nu au fost admise încă în Spaţiul Schengen.
Comisarul pentru afaceri interne a felicitat Croaţia şi pe cetăţenii croaţi pentru aderare şi a declarat că Bulgaria şi România merită, de asemenea, să adere la spaţiul Schengen, dar nu au reuşit să obţină sprijinul unanim necesar pentru a adera la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi bunurilor.
"V-aş minţi dacă nu aş spune că sunt, de asemenea, dezamăgită şi cred să împărtăşesc această dezamăgire cu cetăţenii din România şi Bulgaria. Este rolul Comisiei să fie optimistă şi să facă paşii următori. Vom continua să facem acest lucru şi sunt convinsă că vom obţine aderarea României şi Bulgariei în timpul acestui mandat şi aceasta va fi prioritatea mea", a dat asigurări comisarul european pentru afaceri interne.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate. Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse concordante de la Bruxelles, care afirmă însă că discuţiile continuă pe tema aderării României şi Bulgariei.AGERPRES/(As-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Fechet: Peste 290 de milioane de ambalaje SGR, returnate în ultima lună a anului 2024
Peste 290 de milioane de ambalaje cu sigla SGR au fost returnate la nivelul lunii decembrie 2024, susține ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, într-o postare publicată, miercuri, pe propria pagină de Faceb
(P) Ghidul complet pentru alegerea cosurilor de gunoi potrivite nevoilor tale
Într-o lume în care reciclarea și colectarea selectivă devin tot mai importante, alegerea unui cos de gunoi adecvat este esențială. Hai să explorăm împreună cele mai bune opțiuni disponibile pe piață și cum acestea pot contribui la un mediu mai curat.
Protest Greenpeace România la platforma de foraj Neptun Deep
Un pilot-activist Greenpeace a desfășurat, miercuri, un protest pașnic în portul Constanța Sud - Agigea, în proximitatea platformei Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore contractată pentru proiectul Neptun Deep, informează organizația de mediu, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, pilotul a zbu
VIDEO Tanczos Barna: Atât timp cât sunt eu la Ministerul Finațelor nu cresc taxele
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a afirmat miercuri că atât timp cât va ocupa această funcție nu vor fi majorate taxele, menționând că nu îl caracterizează abordări în care răspunde cu funcția pentru această promisiune sau își face tatuaje. 'Aș vrea să evit această abordare, sincer, pentru că mie nu
Boloș: Trebuie întreprinse toate diligențele pentru evitarea riscului de decomitere de peste 5 miliarde euro în 2025
Autoritățile de management care gestionează programele exercițiului financiar 2021 - 2027 au semnat cu beneficiarii 3.500 de contracte de finanțare în valoare totală de aproximativ 35,3 miliarde euro, din care aproape 18,5 miliarde euro contribuție UE, însă trebuie realizată o analiză obiectivă și întreprinse toate diligențele pentru evitarea riscul
Instabilitatea fiscală pune frână sectorului IT; industria resimte efectele deciziilor fiscale și anticipează un 2025 dificil
Peste 80% dintre companiile din sectorul IT, membre ale Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), consideră că măsurile fiscale adoptate în 2023 au avut un impact negativ sau puternic negativ asupra rezultatelor financiare, iar schimbările anunțate la finalul lunii decembrie 2024, cu implementare de la 1 ianuarie 2025, au generat o incer
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața serviciilor de operare portuară de GPL
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind un posibil abuz de poziție dominantă al companiei Octogon Gas & Logistics SRL pe piața serviciilor de operare portuară de gaze petroliere lichefiate (GPL). Potrivit unui comunicat al instituției, Octogon Gas & Logistics SRL, deținută de NSS Oil & Gas SRL, este singura compani
VIDEO Ministrul Finanțelor: Construim bugetul prudent pe partea de venituri, fără să exagerăm și fără să includem venituri nerealizabile
Bugetul de stat pentru 2025 va fi construit prudent pe partea de venituri, fără să se exagereze și fără să includă venituri nerealizabile sau foarte greu realizabile, a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, într-o conferință de presă. Acesta a menționat că principala provocare pentru acest an va fi să se încadrez
Percepția că nivelul datoriei publice a României este gestionabilă reduce presiunea implementării de reforme relevante și urgente (analiză)
Datoria publică a României, sub media Uniunii Europene, oferă decidenților politici și publicului ideea că există ''spațiu fiscal'', chiar dacă deficitele continuă să se adâncească, riscul major al acestei percepții fiind acela că reduce presiunea implementării de reforme fiscale și structurale relevante și urgente, susține Victor Iancu, P
Piața terenurilor, dominată de investitorii români, se adaptează incertudinilor politice și evoluțiilor economice (analiză)
Piața terenurilor din România a încheiat anul 2024 cu un rezultat solid de tranzacții de aproximativ 450 milioane euro, în pofida climatului dificil, marcat de incertudini politice și evoluții economice, nivelul fiind comparabil celui din 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate publicată miercuri de către compania de consultanță imobiliară Coll
Produsele agroalimentare românești, promovate la ''Săptămâna Verde 2025''
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) participă la expoziția internațională ''Săptămâna verde 2025'' cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în cadrul căruia experți din MADR promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și
Bursa de la București a deschis cu scăderi pe majoritatea indicilor ședința de miercuri
Bursa de Valori București (BVB) a deschis miercuri în scădere pe aproape toți indicii, iar rulajul se cifra la 2,79 milioane de lei (562.046 euro) după 45 de minute de la debutul ședinței. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 0,18%, iar indicele
Producția industrială a scăzut cu 1,8% în primele 11 luni din 2024 (INS)
Producția industrială a scăzut, în primele 11 luni din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, cu 1,8% ca serie brută și cu 1,6% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate miercuri d
Burduja: La hidro am pierdut anul trecut circa 4.000 GWh; 2% din producția de energie a fost de la prosumatori
Producția de energie hidroelectrică a scăzut anul trecut cu circa 4.000 GWh, din cauza secetei, dar s-a înregistrat o creștere pe partea de fotovoltaice, iar prosumatorii au asigurat 2% din toată producția de electricitate, a anunțat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'La nuclear suntem cu cifre similare (celor din 2023 n.r), mizăm și am
Burduja: Capacitatea de interconexiune a României a crescut și putem miza pe aproape 4.000 de MW, în prezent
Capacitatea de interconexiune a României a crescut ca urmare a investițiilor derulate de Transelectrica în ultimii ani și în prezent putem miza pe importuri de aproape 4.000 de MW, a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul ședinței Comandamentului energetic de iarnă. 'Vreau să felicit Transelectrica pentru inves