Chiriţoiu: Furnizorii de energie şi gaze ar putea fi supraimpozitaţi, iar banii să meargă la consumatorii vulnerabili
Consiliul Concurenţei analizează dacă preţurile mari la energie şi gaze din această perioadă sunt corecte şi dacă este necesară supraimpozitarea furnizorilor pentru ca banii să fie folosiţi la compensarea facturii consumatorilor vulnerabili, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
"Am primit o solicitare din partea Guvernului şi ne uităm dacă avem indicii de înţelegeri între furnizori şi dacă legea nu a fost aplicată cu bună credinţă, dacă a fost un efort deliberat de implementare greoaie a acestei legi privind compensările. Noi analizăm această piaţă deja de doi ani de zile prin diverse instrumente. Acum, la solicitarea Guvernului, am cerut şi noi date să vedem cum a fost aplicată legea, cine a aplicat compensările, când, cum. Cu aceste date vom suplimenta ceea ce făceam noi în mod normal", a spus Chiriţoiu.
El a arătat că Legea 259/2021 privind compensarea şi plafonarea facturilor este în principiu bună, pentru că oferă ajutoare ţintite celor mai vulnerabili consumatori.
"Legea în principiu este bună, spune că vom ajuta pe cei care sunt mai vulnerabili, mai săraci. Şi cum ne ducem spre cei mai săraci? Ne uităm la volumul lor de consum. Dacă vorbim de casnici, cei care au consumuri mari probabil au proprietăţi mari, iar oamenii obişnuiţi care au un consum mediu, aceştia trebuie să primească sprijin, care ar trebui să le permită facturilor să rămână în limitele a ceea ce erau înainte de aceste creşteri mari", a susţinut oficialul Concurenţei.
Banii pentru ajutorul oferit consumatorilor ar urma să provină din suprataxarea profiturilor obţinute de producătorii de energie, aşa cum spune legea acum, însă Consiliul Concurenţei analizează dacă este necesară şi supraimpozitarea furnizorilor.
"Această suprataxare va genera fonduri pe care le putem folosi pentru a proteja consumatorii casnici vulnerabili şi consumatorii industriali vulnerabili. Aceasta deoarece costurile de producţie nu au crescut, dar preţurile au crescut foarte mult, iar producătorii câştigă fără a avea un merit al lor. Nu este clar dacă tot acest câştig s-a dus la producători, care au şi contracte la termen. S-ar putea ca de acest câştig să beneficieze şi intermediarii, traderii, furnizorii. Şi atunci poate că are sens să punem supraimpozitarea pe tot lanţul, nu doar la producători, ci şi la furnizori sau traderi. Este o idee pe care o analizăm în momentul de faţă", a subliniat el.
În ceea ce priveşte propunerea de reducere a TVA la energie, Chiriţoiu a arătat că de această măsură de sprijin ar urma să beneficieze toţi consumatorii, nu doar cei vulnerabili.
"Multe ţări au redus TVA, este una dintre măsurile recomandate de Comisia Europeană. Are dezavantajul că nu este o măsură ţintită, se aplică şi celor mai bogaţi, şi celor mai săraci. Poţi spune că, din contră, cu cât eşti mai bogat, dacă ai o casă mai mare, cu atât vei primi un ajutor mai mare. E cumva împotriva logicii care spune să-i ajutăm în special pe vulnerabili. Reducerea TVA se duce mai degrabă la cei care sunt mai înstăriţi. Poate fi aplicată pe termen scurt, dar are acest dezavantaj. Şi nu ajută prea mult industria. Iar TVA este o sursă importantă de venit pentru stat", a argumentat Chiriţoiu.
Consiliul Concurenţei a fost de acord cu prevederile Legii 259/2021 privind plafonarea şi compensarea facturilor la energie şi gaze.
"Singura noastră obiecţie a fost plafonarea preţului, prin care nu facem decât să îi recompensăm pe incompetenţi, pe furnizorii care nu şi-au cumpărat din timp energie la preţuri mai bune, pe termen mediu, au stat până în ultima clipă şi acum cumpără mai scump de pe piaţa spot şi, în loc să suporte ei consecinţele prostiei lor, vine statul şi îi compensează. Deci, în principiu, legea este bună şi ar trebui să ne concentrăm pe aplicarea ei, în loc să ne gândim la alte măsuri", a continuat preşedintele autorităţii de concurenţă.
El a făcut apel la furnizori să colaboreze cu statul, în beneficiul consumatorilor.
"Ce mi s-a părut într-adevăr foarte nelalocul lui este faptul că au fost emise facturi care nu ţineau cont de lege, iar acesta este, într-adevăr, un comportament straniu. Adică pot să înţeleg că legea nu era perfectă şi era nevoie de clarificări, pot să înţeleg că n-au avut timp companiile să-şi pună la punct sistemele informatice, unele au reuşit, altele nu, dar nu înţeleg cum poate o companie să emită facturi care încalcă legea. Pentru că eu nu sunt capabil să înţeleg bine legea şi nu m-am organizat să o respect, ca atare eu hotărăsc să o încalc. Acesta mi s-a părut un comportament absolut şocant. Aici trebuie luate măsuri. Undeva acest lucru vine pe o istorie a industriei. Fiind companii foarte mari, care ani de zile au fost protejate de concurenţă, erau în lumea lor, aproape un stat în stat, se adaptează foarte greu. Aşteptarea mea din partea marilor companii este să colaboreze onest cu statul român şi, dacă există o politică a statului român, să facă tot efortul să o pună în practică", a susţinut Chiriţoiu.
În opinia sa, populaţia ar trebui mai bine informată cu privire la măsurile de sprijin.
"Cred că acum ar fi necesar să existe şi un site să explice oamenilor cum se aplică această compensare, cine se încadrează, de cât va beneficia, pentru că nu este uşor de înţeles şi foarte mulţi oameni sunt nelămuriţi", a adăugat Chiriţoiu.
De asemenea, el a mai spus că liberalizarea de la începutul anului a pieţei de energie nu are legătură cu scumpirile de acum, care se manifestă în toată Europa, în principal din cauza preţului mare al gazelor, după ce Gazprom a redus livrările către Europa.
Chiriţoiu se aşteaptă ca preţurile să scadă odată cu venirea primăverii, când consumul de gaze se reduce şi, în plus, apar alternative la gazele ruseşti, prin transporturi de gaze naturale lichefiate.
Anterior, tot vineri, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunţat că a sancţionat Electrica Furnizare şi Gaz Vest, cu o sumă totală de 400.000 de lei, pentru neaplicarea schemei de sprijin în facturile aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale din luna noiembrie 2021.
De asemenea, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat că a aplicat amenzi în valoare de 450.000 de lei unui număr de 27 de companii furnizoare de electricitate şi de gaze naturale, în cadrul controalelor derulate de Comandamentul pentru Energie al instituţiei în perioada 6-13 ianuarie. AGERPRES/(A, AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Proiect buget/Capitalul social al CEC Bank și cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta
Capitalul social al CEC Bank și cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta cu 1 miliard de lei și, respectiv, 1,25 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget de stat aferent anului 2025, publicat joi noaptea. Astfel, Ministerul Finanțelor, în calitate de reprezentant al statului, ca unic acționar, este mandatat să
Proiect buget / Venituri de 154,84 miliarde lei pentru sistemul public de pensii în 2025 (proiect)
Veniturile bugetare totale estimate pentru asigurările sociale de stat se ridică la 155,110 miliarde de lei, din care 154,84 miliarde de lei (99,8%) reprezintă bugetul sistemului public de pensii și 270,681 milioane de lei suma aferentă sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale (0,2%), conform proiectului bugetului asigurărilor sociale de
Ministerul Energiei și Ministerul Muncii au alocați în buget câte 1, 5 miliarde de lei pentru compensarea facturilor de energie (proiect)
Ministerul Energiei are prevăzuți în buget 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări acordate furnizorilor de energie în baza schemei de plafonare-compensare, o sumă similară fiind alocată și în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit proiectului de buget aferent anului 2025, publicat joi s
Nivelul accizelor la benzină, motorină și alte produse energetice va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025
Nivelul accizelor la o serie produse energetice, precum benzine, motorine, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, se arată în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, publicat joi în dezbatere de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Plafonul datoriei publice - 58,5% din PIB în acest an (proiect)
Plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2025 este de 58,5% din PIB, în timp ce soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, este de minus 7% anul acesta și de minus 6,4% în 2026, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați &ici
Președintele ARA: Companiile de apă, având o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, au investiții de șase miliarde de euro
Cifra de afaceri a companiilor de apă este de circa un miliard de euro, iar acestea au investiții de șase miliarde de euro, adică de cinci-șase ori cifra lor de afaceri, a declarat, joi seara, Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei, la 'Gala Excelenței în industria Apei'. 'Am zis că noi în industria ap
Ministerul Finanțelor a publicat bugetul pentru acest an; creșterea economică 2,5%, deficit 7,04%
Ministerul Finanțelor a publicat joi noaptea proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente. Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%. Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei, care permite încadrarea în deficitul de 7% (ministru)
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei față de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul de 7% din PIB, a anunțat joi seara, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'În buget avem o creștere de venituri față de 2024 de 50 de miliarde de lei și este exact suma de care
Oportunități de investiții în domeniul sănătății în valoare de 130 milioane euro
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat joi trei oportunități de investiții în domeniul sănătății, în valoare totală de 130 de milioane de euro, a anunțat ministrul de resort, Marcel Boloș. 'În spatele fiecărei investiții în sănătate stă o poveste reală: o mamă care își ține copilul sănătos în
Angajatorii trebuie să transmită anual, până la 31 ianuarie, o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități
Angajatorii trebuie să transmită anual, până la 31 ianuarie pentru anul anterior, o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități angajate și un inventar al competențelor solicitate la angajare, potrivit unui Ordin publicat recent în Monitorul Oficial. 'Au fost aprobate și publicate procedurile, inclusiv formatul docu
VIDEO Boloș: România are suficiente angajamente cu Comisia Europeană; nu cred că este cazul unui acord cu FMI
România are suficiente angajamente cu Comisia Europeană, care duc spre disciplină fiscală și reducere de deficit bugetar, și nu cred că este cazul unui acord cu Fondul Monetar Internațional, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. 'Nu cred că este cazul unui
Burduja: Scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme de compensare-plafonare pentru o perioadă determinată
Scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme de compensare-plafonare pentru o perioadă determinată, în contextul regional instabil și al creșterii prețului gazului pe piețele internaționale, a precizat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare pe Facebook. 'Schema de compensare-plafonare pentru prețurile la energie
Plafonarea prețurilor la energie ar putea fi înlocuită cu o altă măsură retrânsă la un număr de cetățeni (președintele BNS)
Măsura plafonării prețurilor la energie nu se prelungește, ci se înlocuiește cu o altă măsură care va fi restrânsă la un număr de cetățeni-beneficiari, a declarat, joi, la finalul întâlnirii de la Guvern, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin. 'Întâlnirea de astăzi a fost o întâlnire de info
Ajustarea deficitului bugetar ar reduce deficitul de cont curent cu un coeficient de transmisie de peste 0,5 (studiu)
Ajustarea deficitului bugetar ar reduce deficitul de cont curent cu un coeficient de transmisie de peste 0,5, se arată în articolul 'Sindromul deficitelor gemene - cazul României', publicat de Banca Națională a României. 'Constatările din această analiză arată de ce deficitul bugetar trebuie să fie diminuat, mai ales că economia n
ANRE a avizat în ianuarie plata a 327 milioane de lei pentru furnizorii de energie
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a primit de la furnizorii de energie cereri de decontare pe schema de compensare-plafonare în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei, iar în perioada decembrie 2024 - 23 ianuarie 2025 au fost verificate și trimise spre plată Ministerului Energiei și Ministerului Muncii - Agenția Naț