Daniel Dăianu: PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din PIB
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din Produsul Intern Brut şi ar putea să susţină creşterea acestuia cu 0,5 - 1% anual, este de părere preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Potrivit acestuia, PNRR trebuie "judecat" împreună cu fondurile structurale şi de coeziune, adică să existe o viziune integratoare privind priorităţi, investiţii, reforme şi ţinte de atins în următorii ani.
De asemenea, el a apreciat ca fiind "stranie" teza potrivit căreia PNRR ar fi un program de austeritate.
"O teză pe care eu am afirmat-o public, şi aici intru în coliziune cu alţi opinenţi în dezbaterea publică, care văd în PNRR un program de austeritate, mie mi se pare stranie această înţelegere a PNRR. De ce consider că este straniu să spui aşa ceva? Pentru că PNRR în esenţă aduce resurse în economie şi sunt resurse tari. Anual, dacă am lua media asumând că România ar absorbi întregul stoc de resurse alocat de 29,2 miliarde de euro - pe granturi 14,2 miliarde de euro, împrumuturi puţin mai mult - ar însemna cam 1,7 - 1,8% din PIB intrare de resurse tari în sistem, care se duc pe partea de ofertă, nu pe cheltuieli curente. Nici nu am putea să cheltuim aceste resurse, să le punem în cheltuieli curente. Eu nu discut acum intestinele PNRR-ului, pentru că putem discuta despre câţi bani se duc pe consultanţă şi putem să avem multe semne de întrebare, dar proiectele care sunt finanţate, mai ales că vor trebui aprobate şi de Comisie. Nu poţi să faci orice oricum cu banii aceia. Este drept, însă, că trebuie să ai o constelaţie, un pachet de proiecte foarte bune. (...) Şi iar anticipez puţin: de fapt gândirea românească privind PNRR românesc ar trebui să pună în conjuncţie, să pună laolaltă proiectele cuprinse în PNRR cu proiectele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune", a arătat Dăianu, la cea de-a XVII-a ediţie a evenimentului ''Întâlnire cu presa economică''.
Acesta a susţinut că PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din PIB.
"PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din PIB şi ar putea să susţină creşterea PIB-ului cu între 0,5 şi 1% anual. De ce spun să susţină? Deoarece corecţia macroeconomică nu este legată ombilical de PNRR - este un fals acesta. Corecţia macroeconomică este impusă de circumstanţe şi trebuie să o faci. Şi iar aş anticipa. Hai să ne imaginăm că nu avem PNRR, să nu fi existat aceste resurse. Nu ar fi trebuit să faci corecţie macroeconomică? Ar fi fost mai uşor să faci corecţie macroeconomică fără existenţa PNRR-ului? Bineînţeles că nu. Ar fi fost mai greu să faci aşa ceva", a spus el.
Preşedintele Consiliului Fiscal a precizat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă înseamnă cumulat 12-13% din PIB, iar dacă e împărţit pe 6 ani reprezintă între 1,8% şi 2% anual resurse tari injectate în economie pe partea ofertei, prin investiţii şi reforme.
"Unii citesc în reforme corecţia macroeconomică. Nu. Corecţia macroeconomică este impusă de situaţia macroeconomică a României. Trebuia să o faci şi fără PNRR. Iar când te referi la reforma sistemului de pensii sau la reforma salarizării, aveai de făcut aşa ceva? Aveai de făcut aşa ceva. Până să apară PNRR-ul noi, la Consiliul Fiscal, pledam şi pentru reforma sistemului de pensii şi pentru reforma salarizării", a punctat acesta.
Daniel Dăianu a atras atenţia asupra faptului că nu există în dezbaterea publică ideea că aceste resurse ajută, ca şi fondurile structurale şi de coeziune, finanţarea balanţei externe.
"Este un aspect ignorat în discuţia publică, pentru că noi avem o problemă de competitivitate ilustrată de deficitul balanţei comerciale, deficit al contului curent - şi acesta a fost în jur de 5% în PIB. În acest an este probabil să fie şi mai mare - s-ar putea să treacă de 5,5 % din PIB - în timp ce Polonia are surplus de cont curent. Are rebound şi Polonia, dar Polonia are în continuare surplus de cont curent. Ungaria are o balanţă mult mai echilibrată", a afirmat economistul.
În opinia sa, în dezbaterea publică este mult neadevăr despre PNRR şi s-a indus ideea că Planul înseamnă austeritate.
"Să revin la PNRR, la câteva controverse, pentru că mie mi se pare că în dezbaterea publică este mult neadevăr despre PNRR şi s-a indus această teză că PNRR înseamnă austeritate. E fals. Am avea mai multă durere în a face corecţia macroeconomică dacă nu am avea PNRR. Eu nu judec acum calitatea proiectelor, pentru că proiectele pot să fie mai bune sau mai rele. Trebuie să existe o prezumţie de bună credinţă şi de profesionalism că cei care au construit acest buchet de proiecte şi s-au dus la Comisie au avut în vedere priorităţi ale României. Dar PNRR vine cu resurse. Condiţionalităţile derivă din procedura de deficit excesiv. Deci, din nevoia de a face corecţia macroeconomică", a menţionat Daniel Dăianu.
Economistul a adăugat că un alt fals care se spune în spaţiul public este acela că doar România a cerut împrumuturi prin PNRR.
"Un alt fals: că numai România cere împrumuturi. Nu este adevărat. Sunt ţări care într-adevăr care nu fac apel. Spania a cerut 70 de miliarde de euro, sunt toate granturi. Italia are 60% împrumuturi, Grecia are împrumuturi, Polonia are împrumuturi, sigur mai puţin decât am cerut noi. Polonia mi se pare că are în jur de 30% împrumuturi din totalul fondurilor. Deci, şi acesta este un fals. PNRR susţine oferta şi cererea agregată, PIB-ul potenţial şi reforme ce măresc robusteţea economiei", este de părere Dăianu.
În plus, acesta consideră că este foarte bine că PNRR va fi examinat "la sânge" de experţii Comisiei Europene, pentru că aşa va exista un control riguros asupra banilor.
"Ceea ce este de salutat - unii se sperie, dar eu zic că este de bun augur şi este foarte bine să fie aşa - PNRR va fi examinat la sânge de Comisie. Nu vei putea să finanţezi orice, oricum, să faci ce vrei cu banii. Aşa ceva nu se poate, finanţarea se sistează. Trebuie alese proiecte care pot fi duse la bun sfârşit, de aceea este bine ca această examinare să fie frecventă. Ea se face de două ori pe an", a adăugat el, subliniind că PNRR înseamnă şi politică industrială.
Piaţa Financiară a organizat, în perioada 17-18 iunie 2021, la Predeal, tradiţionala întâlnire dintre jurnalişti şi reprezentanţi ai mediului financiar. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
VIDEO Ministrul Mediului: Sunt optimist că vom găsi soluții ca valoarea voucherului 'Rabla Plus' să crească în 2025
Valoarea voucherului la 'Rabla Plus' ar trebui să crească în 2025 și, astfel, industria producătoare de mașini din România să fie susținută, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
Tanczos Barna: România va avea un buget cumpătat, prin care punem statul la dietă
Bugetul pe 2025 prevede o reducere a cheltuielilor statului, urmând să fie diminuate bugetele Administrației Prezidențiale, Senatului și Camerei Deputaților, dar și realizate investiții masive în îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor publice, fiind pe creștere bugetele ministerelor Educației, Transporturilor, Sănătății și Mediului, a anunțat, marți s
VIDEO Fechet: Bonusurile acordate la Romsilva sunt într-un cuantum ce nu poate fi explicat nimănui care muncește în țara asta
Numărul Direcțiilor silvice neperformante din cadrul Romsilva, al directorilor și al persoanelor cu funcție de decizie va fi diminuat și ne vom asigura că vom optimiza activitatea acestei instituții, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
Monitorul Social: Românii sunt printre europenii cei mai nemulțumiți de viețile lor
Cetățenii români sunt printre europenii cei mai nemulțumiți de viețile lor, inclusiv în comparație cu cei din Europa de Est, arată datele Eurobarometrului 101 din 2024, incluse într-un infografic al Monitorului Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert România. 'Doar 62% dintre români se declarau în 2024 pe deplin mul
Ministerul Energiei: Sumă record, de 880 milioane lei, pentru reabilitarea conductelor de termoficare din trei municipii și o comună
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat marți șase noi contracte de finanțare pentru proiecte cu o valoare totală de 871,875 milioane lei (175,314 milioane euro), din care valoarea totală a finanțării din Fondul pentru modernizare este de 521,718 milioane lei (104,904 milioane euro euro), pentru reabilitarea conductelor de termoficare din municipiile Ploiești, Cluj-N
Acțiuni din perioada cuponiadei din anii '90, pretext pentru o campanie de fraudă prin apeluri telefonice
Campania de fraudă prin apeluri telefonice din partea unor infractori care spun că sunt reprezentanți ai Bursei de Valori sau ai SIF Muntenia continuă, aceștia folosind drept pretext presupuse acțiuni vechi pe care victima le-ar deține din perioada cuponiadei din anii '90, dar despre care a uitat, avertizează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Valentin Șoneriu (FPIOR): Presiunile legate de taxare vor atrage o tendință de creștere de prețuri în 2025
Industria HORECA din România se află într-un moment de consolidare, iar această tendință va continua și în anii următori, însă presiunile legate de taxare vor atrage în acest an o creștere a prețurilor de până la 10%, susține președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), Valentin Șoneriu.
Valentin Ștefan (Poșta Română): Nu mai este nevoie de reorganizarea companiei, ci doar de optimizare de personal
Poșta Română nu are nevoie de reorganizare, ci doar de o optimizare de personal, a declarat, marți, directorul general al companiei, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, menționând că procesul ar putea viza 15-20% din personalul administrativ. 'Planurile de reorganizare de-a lungul anilor au fost aprobate în Consiliul de Adm
Federația Silva: Statutul Personalului Silvic, o lege adoptată în unanimitate în Parlament
Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva a cerut, marți, o întâlnire cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, în contextul recentelor afirmații ale demnitarului cu privire la situația Romsilva. Sindicaliștii au arătat, într-o scrisoare deschisă intitulată 'Stopați denigrarea Romsilva!', că Statutul Persona
Peste jumătate dintre români plănuiesc să își petreacă vacanța de iarnă la munte (sondaj)
Peste jumătate dintre români plănuiesc, în acest an, să își petreacă vacanța de iarnă la munte, iar 3 din 4 vor plăti digital, relevă un sondaj realizat de o companie de plăți. Potrivit cercetării Visa, trei sferturi dintre românii care merg în vacanță vor să plătească cu cardul, smartphone-ul sau ceasul inteligent, iar aproape ju
Ștefan (Poșta Română): Anul trecut a fost cel mai bun an al Poștei din ultimii 35
Poșta Română a avut în 2024 cel mai bun an din ultimii 35 de ani, a anunțat, marți, directorul general al operatorului poștal de stat, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, în condițiile în care compania a realizat venituri totale în valoare de 1,78 miliarde de lei, în creștere cu 9% față de anul anterior.
Ministerul Energiei a inițiat demersurile pentru reforma companiilor de stat;sunt vizate economii de peste 1 miliard de lei
Ministerul Energiei a demarat un amplu proces de eficientizare și de restructurare a companiilor de stat din domeniu, fiind vizate economii totale de peste un miliard de lei, fără afectarea bunei funcționări a activității de producție și a planurilor de investiții în curs, conform unui comunicat remis, marți, AGERPRES. 'În cont
Directorul general al Bergenbier, Mihai Voicu, a fost ales, pentru a doua oară, președinte al Asociației Berarii României
Membrii Asociației Berarii României l-au ales în funcția de președinte pe Mihai Voicu, director general Bergenbier S.A., companie parte a grupului Molson Coors Beverage Company. Potrivit unui comunicat transmis marți AGERPRES, începând cu 1 ianuarie 2025, Mihai Voicu a preluat această poziție de la Michal Mrowiec, preșe
Ministerul Finanțelor a atras, marți, 32 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni
Ministerul Finanțelor a atras, marți, 32 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni, când a împrumutat 400 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark cu o maturitate reziduală la 123 luni, la un randament mediu de 7,83% pe an. Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 60
Tricomserv listează obligațiuni de 2,5 milioane de lei pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare al BVB
Tricomserv, companie românească specializată în producția industrială și fabricarea echipamentelor destinate sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, debutează pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare al Bursei de Valori București (BVB) cu prima listare a unei emisiuni de obligațiuni corporative, garantate, neconvertibile, în valoare de 2,5