Valentin Șoneriu (FPIOR): Presiunile legate de taxare vor atrage o tendință de creștere de prețuri în 2025
Industria HORECA din România se află într-un moment de consolidare, iar această tendință va continua și în anii următori, însă presiunile legate de taxare vor atrage în acest an o creștere a prețurilor de până la 10%, susține președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), Valentin Șoneriu.
'Cred că în industria HORECA în toți anii care vor urma vor fi niște consolidări. Este un moment în care fără consolidare nu se va mai putea crește foarte ușor și nici nu vom mai putea fi foarte competitivi. Totodată, presiunile legate de taxare, de tot ceea ce înseamnă schimbarea legislației, vor atrage după sine, și doar din incertitudine, o oarecare tendință de creștere de prețuri, nu știu cât de mare, dar sigur va exista tendința aceasta. Anul acesta nu știu dacă depășim 10%, dar ne vom apropia sigur', a precizat Șoneriu.
În opinia sa, în 2025 nu se va întâmpla neapărat ceva spectaculos pe zona de consolidare, dar în timp vor fi operatori foarte mici și lanțuri foarte mari în această industrie.
'Eu nu cred că mai este momentul jucătorilor medii, care fie vor fi cumpărați de jucători mai mari, fie găsesc cumva o formă de asociere, pentru a putea beneficia de achiziții comune, de strategii de marketing comune, de experiența pe care poate nu o pot acumula de la un nivel mediu. Eu asta cred că se va întâmpla. (...) Cred că aceasta este tendința, însă nu se va întâmpla neapărat în 2025 ceva spectaculos, dar va fi o progresie lentă care va duce acolo. Atunci vom ajunge să avem operatori foarte mici și lanțuri mari de restaurante și nu numai', a explicat el.
Președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România a subliniat că industria HORECA este văzută încă de mulți dintre actualii decidenți drept 'copilul cel mic pus la colț', deși aceasta contribuie cu aproape 6% la PIB-ul țării.
'Vedem că încă suntem priviți ca și copilul cel mic pus la colț, deși dacă ne uităm la ponderea din PIB, noi discutăm de o industrie mult mai mare decât industria agricolă. Discutăm de aproape 6% din PIB și de o industrie care influențează multe vieți, influențează foarte mult în zona de bani a țării și aici, la un moment dat, va trebui să înceapă să existe și niște politici care să protejeze această industrie. Dacă mă gândesc, agricultura are 4,92% din PIB, dar și miliarde (de euro n.r.) pompate în ea și noi nu avem nici măcar un secretar de stat pe turism. Aici cumva cred că e mai degrabă rolul nostru să atragem atenția că suntem mai multe federații, organizații în industrie, dar mai ales că reprezentăm un tot foarte mare și nu cred că reușim să transmitem acest mesaj încă foarte bine și în mintea decidenților. Suntem în continuare cârciumarul ăla din colțul blocului, semi-evazionist sau știu eu ce altceva are fiecare în cap când ia o decizie pe lege sau în politică. Acolo cred că e de fapt problema reală a industriei. Toată lumea are probleme în toate industriile, dar noi avem o problemă și de percepție, chiar dacă suntem mari (...), suntem văzuți ca acum 10 ani', a precizat Șoneriu.
În legătură cu evaziunea fiscală din sector, președintele federației a subliniat că în momentul de față aceasta se află la un nivel marginal, care nu mai poate influența real imaginea pozitivă a industriei.
'Părerea mea este că, și dacă există, evaziunea fiscală este la un nivel care nu mai poate influența real o imagine care nu poate să fie decât pozitivă. E marginală și cred că și TVA, care a fost și mai mic de 9%, a ajutat la acest lucru. Și mai e o chestiune. Eu nu cred că vreun antreprenor din industria asta mai poate să se gândească că are un viitor pe termen lung făcând sau având un model de business bazat pe evaziune. Eu personal n-am mai fost, cred că dinainte de pandemie, în niciun local în care să nu primesc bon fiscal sau factură, dar asta nu înseamnă că nu există. Sigur au scos la lumină pe mulți și voucherele de vacanță, care au avut un un impact pozitiv pe acest segment', a adăugat el.
Potrivit sursei citate, acordarea voucherele de vacanță pentru bugetari a avut și plusuri și minusuri pentru industrie și pentru români.
'Plusul este că forțează cumva niște jucători să-și caute soluții și să investească mai mult în servicii. Minusul este că zona rurală va fi foarte afectată. Jucătorii aceia foarte greu vor putea găsi soluții reale, dar oricum noi trebuie să ne gândim că avem cel mai mare turism local dintre toate țările europene. Noi avem cel mai mare procent de oameni din țara noastră care vizitează țara noastră în comparație cu alte țări unde oamenii se mișcă. Românii sunt oameni mult mai fixați în țara lor ca turism decât cei din orice altă țară din Europa. În 2023 cred că era 47%, un procent foarte mare, dar asta nu înseamnă că trebuie neapărat să încercăm noi să-i fixăm cu niște vouchere de vacanță în România, pentru că acesta este unul dintre argumente că nu poate să cheltuie banii aceștia decât în România. Într-adevăr voucherele sunt benefice și pentru industrie, deci e și bine și rău. Cred că vor merge foarte bine și anul acesta, pentru că tot au 50% reducere', a subliniat președintele FPIOR.
Legat de lipsa forța de muncă din industria ospitalității, Șoneriu susține că nu există nicio o strategie pentru atragerea românilor în această industrie, cel mai important lucru fiind însă stabilitatea, indiferent de naționalitatea angajaților, în pofida faptului că pentru angajatori costurile sunt mai mari cu forța de muncă din afara țării.
'Nu există nicio strategie. Ce strategie să ai ca să faci un om să muncească? Nu vor să muncească, nu le place, se plimbă, nu mai sunt stabili. Asta e realitatea. Și atunci preferi să ai stabilitate și la un cost mai mare. Dacă costă mai mult un angajat străin? Mie nu mi se pare, sincer, dar și dacă ar costa mai mult e în firma mea. Prefer stabilitate, deoarece clientul ăla care intră în restaurant nu stă să zică că Șoneriu are numai români, hai că îi dau niște bani în plus. Nu, pe el îl interesează să iasă mâncarea repede, să fie servit foarte bine, nu cine și în ce formă e în bucătărie. Și atunci ce poți să faci când tu nu mai ai forță de muncă? Efectiv ai milioane de oameni plecați afară, dar noi n-avem cum să-i aducem înapoi', a atras atenția Valentin Șoneriu.
Acesta a precizat că intrarea deplină în Schengen nu a adus probleme din punct de vedere al plecării angajaților.'Noi n-am avut probleme și n-am auzit colegi de breaslă să aibă probleme pe subiectul acesta. Și înainte plecau și fără Schengen', a adăugat el.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) a organizat marți, la hotel Peștera din județul Dâmbovița, Conferința Națională 'Tendințe în ospitalitate' unde s-au analizat temele prioritare ale industriei care ar trebui abordate cu actualii guvernanți. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Sursa foto: Federația Patronatelor din Industria Ospitalității/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu