Peste un milion de noi locuri de muncă vor apărea în România în următorii 10 ani, pe fondul digitalizării (analiză)

Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în următorii 10 ani, pe fondul apariţiei noilor tehnologii care aduc schimbări majore în economie şi în condiţiile în care şcoala românească trebuie reformată, estimează specialiştii într-o analiză Factory 4.0 & Frames, publicată joi.
"Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate şi servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât şi în sectorul public. În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluţie, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinaţională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt şi alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condiţiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relaţia statului cu cetăţeanul va fi gestionată prin aplicaţii online. Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie", subliniază analiza de specialitate.
Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), citate de Frames, la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în anul 2030 şi doar 5% din ocupaţiile actuale vor fi automatizate.
"Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor", afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.
În viziunea experţilor, în 2030, economia va fi conectată la tehnologie, chiar la internetul 6G şi la servicii cloud, ceea ce înseamnă că angajaţii vor trebui să ştie să
folosească computerul, aplicaţiile de lucru, precum şi să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială.
Pe acest fond, se estimează că economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulţi oameni creativi.
"Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producţii culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv îşi vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global. 2030 va aduce, în România, peste un milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicaţii, suport şi dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populaţiei şi firmelor (inclusiv zona de administraţie publică) sau de zona creativă, acolo unde creaţia umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activităţi sportive etc. va fi mai susţinută şi valorificată ca oricând", susţin realizatorii analizei Factory 4.0 & Frames.
Un studiu al celor două campanii arată că, în perioada 2016 - 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât principalele economii europene. Astfel, în 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.
"Schimbările fundamentale prin care va trece piaţa muncii din România vor trebui susţinute de un sistem educaţional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competenţelor digitale din UE. În anul 2019, nu mai puţin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74
de ani aveau competenţe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilităţi digitale superioare, datele arată că doar 10% din populaţie stăpâneşte asemenea competenţe. La testele PISA din 2018, România a fost singura ţară din UE care a
susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competenţe digitale la Bacalaureat se susţine doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul", atenţionează experţii.
În viziunea specialiştilor, şcoala românească trebuie reformată, iar "copiii noştri trebuie să înveţe materii adecvate vremurilor în care trăim" şi "dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se afle pe acelaşi nivel cu limba română, cu învăţarea limbilor străine". "Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare şi cu materiile pe care elevii trebuie să le înveţe acum, ne vom trezi, peste câţiva ani, că forţa de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiţii, vom pierde la capitolul bunăstare", se notează în analiza citată.
O cercetare elaborată de Ministerul Muncii, parte din "Strategia naţională pentru locuri de muncă verzi", populaţia României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În acelaşi interval de timp, populaţia denumită "în vârstă de muncă 15 - 64 de ani" va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.
"România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie", afirmă specialiştii.
Conform sursei citate, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern
Brut. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ministrul Mediului: Undă verde pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca
Acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca a fost emis marți, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet. 'Undă verde pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca, un proiect care face parte din pachetul de investiții strategice care pun România pe dr
Fenomenul șomajului în rândul tinerilor în România ia amploare; este nevoie de o politică socială și economică dedicată tinerilor (raport)
România a devenit țara din UE cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani (26,3%), conform datelor Eurostat din decembrie 2024, astfel că țara noastră a depășit state precum Spania și Grecia, unde șomajul în rândul tinerilor a fost mereu o problemă constantă, se arată în Monitorul Social, un proiect al Fundaț
Consumul de bere la terasă rămâne scăzut în România; un factor important, puterea redusă de cumpărare a populației
Consumul de bere la draft a crescut cel mai mult anul trecut, respectiv cu 13%, față de 2023, însă România se află în continuare sub vârful pe care l-a avut 'în perioada de glorie' din 2008, puterea scăzută de cumpărare a populației fiind unul din factorii care au dus la această situație. De altfel, î
Piața asigurărilor din România a crescut cu 11% în 2024, la 23,4 miliarde lei
Piața asigurărilor din România a înregistrat, în 2024, un volum total al primelor brute subscrise de 23,4 miliarde lei, în creștere cu 11% față de anul anterior, potrivit unui raport publicat marți de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Conform sursei citate, ponderea asigurărilor generale în total subsc
Comănescu (Consiliul Concurenței): Înțeleg tentația ca un monopolist să-și încurajeze companiile din grup, dar îl sfătuiesc să nu facă asta
Tentația ca un monopolist să-și încurajeze companiile din grup este mare, dar totuși îl sfătuiesc să nu facă acest lucru, pentru că poate să contravină legislației pe concurență, a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, Adrian Comănescu, membru al boardului Consiliului Concurenței
Lorant Antal: Rețelele de distribuție au fost dintotdeauna în urma economiei, din nefericire
Rețelele de distribuție nu au fost niciodată cu un pas înaintea economiei, ci dintotdeauna au fost în urmă, a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan-Lorant Antal.
Wizz Air a deschis la Băneasa o nouă bază operațională și a prezentat o aeronavă Airbus A321neo de ultimă generație
Wizz Air a prezentat, marți, aeronava Airbus A321neo de ultimă generație, care va deservi baza nou înființată de la Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu, oferind opțiuni de călătorie din Capitală către șapte destinații, a anunțat compania aeriană, într-un comunicat. O aeronavă suplimentară va opera și de pe Aer
Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 de duminică și-a ridicat câștigul
Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 de duminică, 30 martie 2025, și-a ridicat câștigul în valoare de 31,56 milioane lei (peste 6,34 milioane de euro), a anunțat marți Loteria Română. 'Un tânăr corporatist de 39 de ani, stângaci, dar nu și în ceea ce privește norocul, s-a pre
Rezervele valutare ale BNR au scăzut la 61,993 miliarde euro, în martie
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României totalizau 61,993 miliarde de euro la finele lunii martie 2025, în scădere cu 0,96% comparativ cu nivelul de 62,593 miliarde de euro înregistrat la 28 februarie 2025, se arată într-un comunicat al Băncii Centrale, transmis marți AGERPRES. În cursul lunii au avut lo
ASF: Finanțarea cu peste 96 milioane lei a proiectului de transformare digitală a instituției cu fonduri europene a fost aprobată
Finanțarea proiectului de transformare digitală a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), depus în decembrie 2024 în cadrul apelului de proiecte aferent Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), a fost aprobată, a anunțat marți instituția. 'Digitalizarea ASF constituie una dintre
Bende Sandor: Repornirea industriei nu se poate face fără energie
O repornire a industriei românești nu se poate face fără energie, iar relansarea economică a României și energia merg oarecum 'mână în mână', a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Bende
Curtea de Conturi a României găzduiește cea de-a 16-a întâlnire anuală a Subcomitetului Auditului Performanței al INTOSAI
Curtea de Conturi a României organizează, în perioada 1-2 aprilie 2025, la București, a 16-a întâlnire anuală a Subcomitetului Auditului Performanței (PAS ) al INTOSAI, conform unui comunicat de presă al instituției. Întâlnirea reunește reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit (SAI) membre PAS din întreaga lume
Șeful ANRE: Luăm în considerare eliminarea Avizului Tehnic de Racordare pentru o reducere a birocrației
Autoritățile analizează o nouă modificare a Regulamentului de racordare la rețea, pentru eliminarea Avizului Tehnic de Racordare, potrivit președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. 'Din punctul de vedere al autorității de reglementare, această rată de rentabilitate trebuie să țină cont de nivel
Burduja: Lucrăm la o definiție clară pentru consumatorul vulnerabil și direcționarea sprijinului către acei consumatori după 1 iulie
România își păstrează obiectivul de a-i proteja pe românii aflați în sărăcie energetică și tocmai de aceea Ministerul Muncii și-a asumat să avem o definiție clară a acestui tip de consumator, a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Guvernul României a extins schema de compensare-plafonare tocmai ținând
Creșterea prețurilor și posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească (analiză)
Creșterea prețurilor și posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească, în special sectoarele care colaborează strâns cu piața americană, susține Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România, într-o analiză. 'În contextul actual al relațiilor comerciale