Daniel Dăianu: O bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară în România

România are nevoie de politici publice inteligente şi concrete, arată Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, "de pildă, o bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară şi, este de notat, resuscitarea ideii unui Fond Naţional de Dezvoltare, după modelul polonez.
Preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că, pe termen scurt, trebuie găsite soluţii la un eventual blocaj al creditului furnizor (comercial) în economie.
"Nu de clişee avem nevoie, ci de politici publice inteligente şi concrete. De pildă, o bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară în România şi este de notat resuscitarea ideii unui Fond Naţional de Dezvoltare (după modelul polonez). Pe termen scurt trebuie găsite soluţii la un eventual blocaj al creditului furnizor (comercial) în economie. Se poate mări frontul de lucru în investiţii în infrastructură, cu efectele conexe de antrenare, se poate sprijini mai mult producţia agricolă internă (inclusiv constituirea de stocuri de rezervă mai mari). Este de salutat reluarea producţiei la cei doi mari producători auto, care arată că se redeschid lanţuri de producţie, cu efecte de antrenare majore in economia internă", explică Daniel Dăianu, într-o analiză transmisă AGERPRES.
În opinia sa, "admiţând ca Planul european de redresare va fi în jur de un trilion euro, România ar putea beneficia de circa 16 miliarde de euro dacă se va ţine cont de ponderea PIB-ului românesc, ce este de circa 1,6% din cel al UE (deşi este de lămurit cât ar fi granturi - cum propun Berlin şi Paris, cu schema de peste 500 miliarde de euro, şi cât împrumuturi)."
El afirmă că asemenea fonduri ar fi peste resursele deja "programate prin MFF (cadrul financiar multianual, fie el neconvenit încă de instituţiile europene), peste 30 miliarde de euro în cazul României."
"În total ar fi 45-50 miliarde în următorii şapte ani, din care circa 20-25 miliarde ar putea fi disponibili în perioada 2021-2023 - adică 3,5- 4% din PIB pe an în medie. O sumă considerabilă pentru investiţii publice şi alte programe care să facă economia mai robustă. Deoarece la fonduri europene am adăuga şi resurse naţionale din bugetul public. Astfel s-ar putea ajunge la circa 7% din PIB pentru investiţii publice, de la media de 4-4,5% (resurse proprii bugetare şi fonduri europene) în ultimii ani. Şi bineînţeles ar mai fi investiţii private. Dar importă mult ca Planul european de redresare să nu se adreseze mai mult decât disproporţionat ţărilor din zona euro, să nu fie un fel de 'bailout' camuflat pentru economii din zona euro - aceasta nu numai deoarece toate statele din UE vor sta în spatele emisiunii de obligaţiuni care să finanţeze Planul. Pentru că şi România suferă mult în această criză având şi puteri bugetare proprii foarte limitate.", susţine preşedintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu susţine că în toate statele europene chestiunea 'distribuirii poverii' "este proeminentă pentru politica publică; este vorba de relaţia între stat şi cetăţean, între firme şi stat, între firme, între grupuri sociale".
"Criza pandemiei va lăsa datorii publice mai mari şi presiuni crescute pe bugete publice. Tensiuni vor creşte în societate dacă ceea ce numim 'echitate', justiţie socială vor fi percepute ca fiind tot mai deficitare. În România este necesar un sistem de impozitare mai just (fair), pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esenţiale şi să ajute societatea să fie mai robustă. Fiindcă şocuri vor mai exista. Un regim fiscal mai just este necesar în condiţiile nevoii acute de a creşte veniturile bugetare/fiscale, ce sunt extrem de joase în România", a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, ieşirea din "Marele Lockdown", repornirea economică depind de "costurile de tranzacţie", care şi ele depind de evoluţia restricţiilor şi mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală şi colectivă, de comportamentul de economisire şi de investire productivă.
"Revenirea la nivelul din 2019 al PIB-ului va avea loc probabil nu mai devreme de 2022, în multe economii. Dar ar fi un PIB cu schimbări structurale. Economii şi bugete vor trebui să se restructureze pentru a fi mai robuste, mai capabile să reziste la şocuri viitoare. Să ne gândim, de pildă, la schimbarea de climă care este un pericol existenţial. Mersul economiilor va fi grevat de mari incertitudini, chiar dacă găsirea unui vaccin ar declanşa un Rebound semnificativ; sunt şi alte pericole ce reclamă schimbări în economie şi societate, în bugete publice şi cele ale firmelor, în bugete ale familiilor. Important este totodată să se evite prăbuşirea sistemului multilateral de relaţii inter-statale, care ar mări foarte mult costuri de tranzacţie pe plan internaţional, ar conduce la dispute de 'care pe care', ca într-o junglă. Noroc că în Europa există UE, care este un sistem multilateral regional, în pofida imperfecţiunilor pe care le are şi care trebuie să fie remediate", a mai spus Daniel Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că economiile est-europene îşi pot reveni mai uşor putând beneficia şi de eventuala relocalizare a unor activităţi din Asia. "Dar şi pentru ele potenţialul de creştere va fi afectat negativ, chiar dacă acesta va rămâne considerabil superior celui din economiile avansate din UE. Trebuie remarcat că reîntoarcerea unor lucrători din străinătate poate creşte PIB-ul potenţial şi echilibra piaţa muncii în Est pe termen mediu. Dacă UE va adopta un program de redresare de amploare, prin dublarea bugetului comun, România şi alte state est-europene vor putea să consolideze infrastructura de bază şi să dezvolte sectoare cheie (precum agrobusiness-ul, care are nevoie la noi de amenajare a teritoriului, de sistem de irigaţii). Dar este esenţial ca Planul să se adreseze tuturor statelor, chiar dacă sunt ţări ce au suferit enorm în această criză (încă neterminată) şi care vor fi probabil susţinute puternic", arată Daniel Dăianu.
Totodată, traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanţarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei şi de "cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde şi de refacerea lanţurilor de producţie în Europa".
"Privind finanţarea economiei în 2020, multe depind de măsuri care să asigure finanţatorii că situaţia poate fi ţinută sub control - fiindcă, este de repetat, deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE, nu înseamnă că ne putem împrumuta după vrere. De măsuri credibile pe plan bugetar depinde costul finanţării. Acest cost depinde şi de un mix adecvat de politici macroeconomice, care nu trebuie să subestimeze vulnerabilităţile economiei - deficite mari ca handicap de pornire, grad semnificativ de euroizare, buget public fragil, cu venituri proprii foarte joase. În acest context, o relaxare excesivă a politicii monetare ar face rău, ar putea cauza un atac intern pe leu, o destabilizare a economiei", a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu a arătat că în literatura de specialitate este cunoscută "imposibila trinitate", care spune că nu poţi avea concomitent stabilitate a cursului, mişcări libere de capital şi politică monetară autonomă. "La cel puţin unul dintre cele trei deziderate ar trebui să se renunţe (cum este în zona euro cu politică monetară comună)", subliniază preşedintele Consiliului Fiscal.
"În economiile emergente, de aceea se practică flotarea controlată a cursului (preferându-se o stabilitate cât de cât a cursului) şi se încearcă descurajarea capitalurilor speculative, inclusiv prin măsuri macroprudenţiale. Cu atât mai mult un deficit bugetar mare poate fi o lovitură letală pentru stabilitatea economiei când finanţarea este problematică - am putea vorbi de o 'cuaternitate imposibilă' pornind de la ceea ce unii clamează ca fiind necesar pentru a combate criza de acum: reducere drastică de dobânzi (rată de politică monetară) şi injecţii de lichiditate, deficite mult crescute prin cheltuieli sporite şi facilităţi fiscale concomitent cu prezumarea finanţării fără probleme a deficitelor (mişcarea capitalului) şi stabilitatea cursului. O imposibilitate 'la pătrat' ai zice", a mai spus Daniel Dăianu.
În opinia sa, un diferenţial de randament (dobânzi) corespunzător ajută stabilitatea leului. "Iar intervenţii ale BNR pe piaţa financiară internă o pot fluidiza şi pot uşura finanţarea bugetului public; reducerea ratei de politică monetară trebuie să fie cu mare grijă calibrată. Ne plac sau nu pieţele financiare, nu poţi să nu ţii cont de ele, de cei care, în căutarea de randament, sunt gata să atace pe oricine care este cu garda joasă, sau mai vulnerabil. În 2020 trebuie să asigurăm finanţarea economiei fără şocuri, pentru a putea să ducem războiul sanitar cât se poate de bine, în condiţii extrem de vitrege", a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.
Acesta consideră că anul 2021 poate aduce operaţionalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robusteţe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie; să avem mai mult în vedere sănătatea populaţiei şi securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). "Nu putem lăsa totul în grija Pieţei Unice. Avem nevoie de o UE mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forţe proprii; este o lecţie a crizei financiare şi a celei de acum. Toate acestea reclamă un buget public solid, venituri fiscale sporite", a subliniat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Circulația feroviară, închisă temporar pe distanța Teregova - HM Poarta
Circulația feroviară pe distanța Teregova - HM Poarta a fost oprită joi dimineața ca urmare a lipsei de tensiune în linia de contact, informează Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA. 'Cauza acestui incident este atribuită trenului 56098 001 (SNTFM CFR Marfă SA), care a rămas fără tensiune în linia de contact, av&ac
Despăgubirile plătite de asigurători în baza polițelor RCA au crescut cu 38%
Despăgubirile plătite anul trecut de companiile de asigurări, în baza polițelor RCA, au crescut cu 38%, până la peste 4,7 miliarde lei, potrivit unui comunicat de presă al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Acestei valori i se adaugă și despăgubirile plătite de FGA - Fondul de Ga
Curtea de Conturi semnalează necesitatea reproiectării Sistemului național de adăpostire a populației în caz de conflict armat
Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației î
Un zbor TAROM pe ruta Paris-București a fost anulat miercuri după ce pilotul a decis, din motive de siguranță, întreruperea decolării
Zborul unei aeronave TAROM pe ruta Paris-București a fost anulat, miercuri, pentru efectuarea unor verificări și teste suplimentare, după ce pilotul a decis, din motive de siguranță, să recurgă la procedura de întrerupere a decolării prin frânare, a anunțat joi operatorul aerian național. 'Compania TAROM anunță că, în con
Visit Borșa Fidelity, program de reduceri pentru turiștii ce vor înnopta în Borșa mai mult de 2 nopți
Turiștii care se vor caza minimum trei nopți la un hotel sau pensiune din Borșa vor primi, din toamnă, prin programul Visit Borșa Fidelity, diverse facilități și reduceri, precum 30% la abonamentul de schi, 15% la magazinul de articole sportive, 15% la restaurant, dar și la toate activitățile turistice organizate în oraș, a anunțat, miercuri, primarul Ion Sorin
Poșta Română a desființat 75% din posturile de la nivel central
Compania Națională Poșta Română a eliminat 75% din posturile de la nivel central, de la 1.200 la 300 de angajați, în timp ce, la nivel național, numărul total de angajați a fost redus cu 18%, de la 25.000 în iunie 2021 la 20.500 în prezent, se arată într-un comunicat al companiei. 'Poșta Română a impleme
Buzău: Fermă care va produce 100.000 de purcei pe an, înființată la Săhăteni cu o investiție de 16 milioane de euro
Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Buzău anunță finalizarea unei ferme pentru reproducerea suinelor în comuna Săhăteni, cu o valoare totală de 16.410.000 euro, care va produce aproximativ 100.000 de purcei pe an. Valoarea totală a ajutorului de stat, potrivit DAJ Buzău, a fost de 13.128.000 de euro, asigurat prin bugetul Ministerului Agriculturi
Proiect estimat la 50 de milioane de euro din fonduri europene pentru 25 de kilometri de pârtii de schi, la Borșa
Primăria Borșa este în discuții cu Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest ca, prin Programul Operațional Regional, în perioada 2027 - 2032, să obțină minimum 50 de milioane de euro, în așa fel încât pârtia olimpică de aici, cu pârtia veche din zona Runcu Știolului și cu cea din Pasul Prislop să fie legate, obțin&acir
Sebastian Burduja: Încă 114 comunitați vor avea parcuri solare finanțate de Ministerul Energiei
Încă 114 comunități vor avea parcuri solare finanțate de Ministerul Energiei, valoarea totală a acestor proiecte fiind de 233 de milioane de lei, a anunțat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Ministerul Energiei sprijină comunitățile locale din România, oferindu-le finanțări nerambursabile prin care pot să î
Manea (BCR): Avem competiție în piața muncii din sectoare pe care nu ni le-am imaginat; statul român e un competitor important
Băncile au competiții pe piața muncii din sectoare pe care nu și le-au imaginat în urmă cu 10 ani, un competitor foarte important fiind statul român, a afirmat, miercuri, Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română. 'Meseria de bancher în sine a evoluat. Cumva a evoluat și atunci când te uiți la o bancă nu mai v
Miruță (USR): Cercetarea din zona de tehnologie trebuie susținută, iar reglementările în software să fie relaxate
Cercetarea din zona de tehnologie trebuie susținută, reglementările privind dezvoltarea de software să fie relaxate, iar utilizarea tehnologiei în administrația publică centrală și locală trebuie să fie încurajată, a declarat, miercuri, Radu-Dinel Miruță, secretar în Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, la
Victor Negrescu: Digitalizarea și noile tehnologii trebuie să fie o prioritate în bugetul UE, inclusiv în planul de competitivitate
Trebuie să ne luptăm pentru ca digitalizarea, transformarea digitală și noile tehnologii să fie o prioritate în bugetul UE, inclusiv în planul de competitivitate, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, într-un mesaj video adresat participanților la ANIS International Summit 2025. '
AFM a aprobat peste 10.000 de dosare în cadrul Programului Casa Verde Fotovoltaice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a publicat miercuri, 2 aprilie, o nouă listă cu 10.418 de dosare aprobate de Comitetul de Avizare, în cadrul Programului Casa Verde Fotovoltaice, a anunțat instituția. 'Facem încă un pas important în direcția tranziției verzi, iar AFM continuă să susțină, prin finanțări nerambursa
Gabriela Horga (senator): Accesul la finanțare rămâne una dintre problemele importante pentru companiile românești
Accesul la finanțare rămâne una dintre problemele importante pentru companiile românești, dincolo de alte probleme identificate, precum birocrația sau digitalizarea, în care s-au făcut progrese, a afirmat miercuri Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru Buget, Finanțe, Activitate Bancară și Piață de Capitală a Senatului, la un eveniment de specia
Clienții ING își pot asigura locuința 100% online
ING Bank România și NN lansează asigurarea facultativă de locuință ING Home Protect, accesibilă 100% online din Home'Bank, ce oferă sprijin financiar atunci când casa și bunurile sunt afectate de evenimente neprevăzute și este nevoie de reparații. Conform unui comunicat al băncii, asigurarea ING Home Protect acoperă 24 de eveni