logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Valentin Lazea: România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză

Imagine din galeria Agerpres

România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză, prin relaxarea fiscala pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, arată economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un articol publicat pe blogul ''Opinii BNR''.

"Prin relaxarea fiscală pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză. Pentru că una este să vii de la un surplus bugetar de 1% din PIB la un deficit de 3 - 4% din PIB (precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!) şi alta este să vii de la un deficit de 4,3% din PIB la un deficit de 7% din PIB (fără a lua în calcul aplicarea legii pensiilor). La ce fel de clemenţă se poate aştepta România din partea Comisiei Europene, în aceste condiţii? A trecut relativ neobservat faptul că, zilele trecute, statele membre ale UE au votat în unanimitate declanşarea Procedurii de deficit excesiv la adresa României. Fapt care arată două lucruri: că Pactul de Stabilitate şi Creştere nu a fost îngropat ("frate, frate, dar brânza e pe bani") şi că, chiar şi statele dispuse să fie indulgente cu România nu au putut închide ochii la enormitatea cifrei de deficit (obţinut în vremuri de creştere economică)", menţionează Valentin Lazea.

Economistul-şef al BNR a precizat că s-ar putea aduce în discuţie un sprijin din partea FMI, similar celor 13 miliarde de euro luate cu împrumut în 2010. "Numai că este important a se cunoaşte faptul că Fondul nu sprijină prin programele sale recapitalizarea companiilor, ci acordă împrumuturi statelor cu scopul finanţării în condiţii preferenţiale ale deficitelor externe. Chiar presupunând că s-ar putea obţine o derogare în acest sens, chiar crede cineva că FMI va acorda bani fără condiţionalităţi stricte de reformare a finanţelor şi a sectorului real al economiei? Iar o primă condiţionalitate pe care ar putea să o ceară - pe bună dreptate - Fondul, ar fi de a vedea că sectorul privat din România capitalizează firmele pe care le deţine la nivelul minim solicitat de Legea 31/ 1990", a adăugat Valentin Lazea.

Oficialul BNR a mai spus că, potrivit unor calcule, necesarul de capitalizare suplimentară s-ar ridica la circa 30 miliarde de euro, adică suma solicitată în prezent de sectorul privat sub formă de pachet de asistenţă financiară.

"Nici chiar convingerea - improbabilă - a Comisiei şi a Fondului de a trata cu îngăduinţă România nu ar fi suficientă, fără o convingere asemănătoare a agenţiilor de rating şi a pieţelor. Iar aici, credibilitatea României atârnă de un fir de păr, ţara fiind situată pe ultima treaptă a investment grade şi orice retrogradare însemnând intrarea în categoria junk ('gunoi'). Pentru ca această retrogradare să nu se întâmple, agenţiile de rating vor vrea să vadă încă de anul acesta voinţa pentru reducerea în perspectivă a deficitului bugetar, nicidecum măsuri care să adauge la acesta în viitor", a explicat economistul-şef al BNR.

Valentin Lazea a adăugat că orice lărgire a deficitului sau a datoriei întreprinsă în prezent în numele combaterii crizei va lungi perioada de reajungere la normal în perioada post-criză, va mări costurile ataşate şi va amplifica reformele care vor trebui făcute.

"În acest context, Guvernul ar face bine să reziste apelurilor de imitare necritică a practicilor din ţările dezvoltate, chiar dacă acest lucru este dificil într-un an electoral. Opoziţia ar trebui să îşi înfrâneze impulsurile de a supralicita orice măsură economică, deoarece s-ar putea ca votul popular să o aducă la guvernare în nişte condiţii economice la a căror toxicitate ea, Opozitia, să fi contribuit din plin. Organizaţiile patronale străine existente în România (Consiliul Investitorilor Străini, Amcham etc) ar face bine să tempereze elanul colegilor din patronatele române, aducându-le argumente de genul celor de mai sus. Iar patronatele române ar trebui să aibă grijă ce îşi doresc: s-ar putea să se îndeplinească", a mai spus Valentin Lazea.

În opinia sa, măsurile de stimulare fiscală de o magnitudine nemaiîntâlnită luate de statele dezvoltate în lupta cu pandemia Covid-19 au indus, în statele emergente, iluzia că legile economice pot fi suspendate şi că, la urma urmei, există 'prânz gratuit' (free lunch), pentru care să nu plătească nimeni, nici în prezent, nici în viitor.

"Însufleţiţi de această iluzie, oamenii de afaceri români grupaţi în asociaţia Romanian Business Leaders şi în alte zece organizaţii de business au solicitat recent Guvernului accesarea unui pachet de asistenţă financiară de 30 miliarde euro (aproape 15% din PIB) pentru recapitalizarea firmelor autohtone şi repornirea economiei. Această propunere este făcută prin mimetism ('dacă alţii pot să o facă, noi de ce nu am putea?'), dar nu ţine seama de următoarele aspecte: ceea ce le este permis statelor dezvoltate nu le este permis statelor emergente, precum România. Dacă oamenii noştri de afaceri ar citi cu atenţie orice propunere referitoare la relaxări fiscale şi monetare (gen Quantitative Easing, Helicopter Money etc), ar vedea că autorii lor au grijă să sublinieze că respectivele propuneri au sens în economiile dezvoltate (SUA, Germania, Franţa), dar în nici un caz nu sunt recomandate economiilor emergente", a explicat Valentin Lazea.

Economistul-şef al BNR susţine că această diferenţă de abordare se datorează faptului că pieţele sunt dispuse să tolereze niveluri de îndatorare mult mai mari pentru statele dezvoltate (de peste 100% din PIB pentru guverne şi de peste 300% din PIB pentru toate sectoarele), în timp ce pentru statele emergente nivelurile respective de toleranţă sunt pe la jumătate.

De asemenea, Valentin Lazea a subliniat că această abordare duală are unele explicaţii. "Pentru creditori este importantă nu atât datoria unui stat în sine, cât balanţa dintre datorii şi creanţe. De exemplu, Marea Britanie are o datorie totală de peste 300% din PIB, dar are creanţe de încasat de la restul lumii chiar mai mari decât această cifră, astfel încât, per total, este creditor net. În timp ce România, chiar dacă are o datorie totală de numai circa 120% din PIB, dar foarte puţine creanţe de încasat de la restul lumii, se află în situaţia de debitor net", a adăugat Lazea.

Totodată, oficialul BNR a subliniat că pentru creditori este importantă avuţia (netă de datorii) acumulată într-un stat, care poate fi lichidizată şi utilizată pentru achitarea unui nou credit. "Astfel, state precum Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie au avuţii nete (net worth) echivalente cu de câte 5 ori PIB-ul statelor respective, ca rezultat al istoriei; multe - dar nu toate - au fost mari puteri coloniale. În România, avuţia (netă de datorii) se ridică la circa 1,4 PIB-uri (această ţară a fost mai tot timpul sub vremi, nu deasupra vremilor), astfel încât capacitatea ei de a rambursa un eventual credit-mamut este mult mai mică", a explicat Valentin Lazea.

Acesta a subliniat că statele dezvoltate însele vor plăti un "cost exorbitant" pentru extravaganţele fiscale din prezent. "Deja economiştii lor se gândesc la modalităţi neortodoxe de reducere a datoriilor uriaşe ce vor rezulta: reprimare fiscală (adică plata de către stat a unor dobânzi sub nivelul pieţei, pentru o perioadă lungă de timp şi ţinerea dobânzilor bancare sub nivelul inflaţiei), o creştere semnificativă a inflaţiei care să erodeze datoria contractată în termeni nominali, iertări masive de datorii (generatoare de hazard moral, întrucât îi penalizează pe buni-platnici) etc. Nici măcar pentru statele dezvoltate legile economice nu sunt suspendate: cineva va trebui să plătească pentru consumaţia din prezent. Cu atât mai mult, această concluzie este valabilă pentru statele emergente, precum România", a mai spus Valentin Lazea.

Mai mult decât atât, economistul-şef al BNR consideră că aducerea de putere de cumpărare, prin împrumuturi, din viitor în prezent - în numele depăşirii crizei - va ridica şi problema echităţii inter-generaţionale.

"Deja generaţia tânără este chemată să se sacrifice pentru a-i proteja pe vârstnici în contextul pandemiei; adăugaţi la aceasta costul uriaş al programelor de mediu care vor fi implementate în următoarele decenii şi, deasupra tuturor, adăugaţi costul dobânzilor la trilioanele de euro sau dolari care se vehiculează astăzi şi pe care tot generaţia tânără de acum va trebui să le achite: nu vi se pare cam mult?", a adăugat oficialul BNR.

Totodată, Valentin Lazea a subliniat că majoritatea fondurilor de ajutorare vor veni sub forma de împrumut şi nu sub formă de granturi. "Este adevărat că, Comisia Europeană va renunţa, anul acesta, la solicitările de cofinanţare, diminuând astfel efortul bugetar al statelor recipiente. Şi la fel de adevărat este că se vor crea fonduri europene care vor avea caracteristici de granturi. Dar sumele cu adevărat importante vor veni sub formă de împrumuturi, purtătoare de dobândă şi cu condiţionalităţi ataşate", a explicat economistul-şef al BNR.

De asemenea, Valentin Lazea consideră că este suficient să observăm dificultăţile de accesare a unor noi împrumuturi de către Italia, care este un stat important, membru al zonei euro, lovită puternic de pandemie, cu un deficit bugetar sub 3% în anul trecut şi cu o datorie publică mare, dar deţinută în cea mai mare măsură de cetăţenii şi firmele autohtone (adică posibil de rostogolit la infinit). "La ce tratament preferenţial ar putea să spere România, care nu este un stat important la nivelul UE, nu este membru al zonei euro, a fost lovită moderat de pandemie, a avut un deficit bugetar de peste 4% în 2019, iar datoria publică - chiar dacă este mică - este deţinută în proporţii semnificative de non-rezidenţi (care pot cere oricând onorarea ei)?", avertizează Lazea.

Potrivit oficialului BNR, dacă ne uităm la pachetele de ajutorare ale economiei implementate de state comparabile cu noi, constatăm că, în Polonia, cea mai mare parte a pachetului de circa 10% din PIB este constituită din garanţii de stat, care este posibil să nu fie activate niciodată. "În Ungaria, o mare parte a pachetului este reprezentată de măsuri care au fost deja implementate cu ani în urmă: este ca şi cum guvernul României ar promite reducerea TVA la 9% pentru alimente sau reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Altminteri, măsurile efective luate pentru sprijinirea economiei nu diferă prea mult în Romania faţă de celelalte două state", a adăugat Valentin Lazea. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) 

Afisari: 14

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Economic 30-03-2025 12:15

Ziua Internațională 'Zero Deșeuri' - 30 martie: Peste 92 de milioane de tone de deșeuri textile sunt produse anual

Peste 92 de milioane de tone de deșeuri textile sunt produse anual, echivalentul unui camion de gunoi plin cu haine aruncate sau incinerate în fiecare secundă, și, în ciuda faptului că producția de îmbrăcăminte s-a dublat, durata de utilizare a hainelor a scăzut cu 36%, atrage atenția InfoCons Protecția Consumatorilor, cu prilejul Zilei Internaționa

Economic 30-03-2025 12:01

Culturile agricole vor înregistra procese de creștere și dezvoltare în general normal în majoritatea zonelor de cultură (agrometeo)

Procesele de creștere și dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfășura în general normal în majoritatea zonelor de cultură, în zilele următoare, îndeosebi pe suprafețele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, arată prognoza agrometeorologică emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). '

Economic 30-03-2025 08:51

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 157,7 miliarde lei, în februarie

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 157,7 miliarde lei, la finalul lunii februarie 2025, în creștere cu 21% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2024, potrivit statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au rea

Economic 30-03-2025 08:16

Reportul la Loto 6/49 la categoria I a ajuns la peste șase milioane de euro

Reportul la Loto 6/49 la categoria I a ajuns la peste 30,29 milioane de lei (peste șase milioane de euro), la Noroc este în joc un report cumulat de peste 13,42 milioane de lei (peste 2,69 milioane de euro), iar la Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 14,36 milioane de lei (peste 2,88 milioane de euro), informează Loteria Român

Economic 30-03-2025 00:54

ANPC: Amenzi de de 168.000 lei și oprirea temporară a activității la 14 operatori economici din Timișoara

Inspectorii pentru protecția consumatorilor au aplicat amenzi în valoare de 168.000 de lei și au dispus oprirea temporară a prestării serviciilor pentru 14 operatori economici din Timișoara, a anunțat sâmbătă seara președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone. 'În dat

Economic 29-03-2025 10:05

Administrația Națională de Meteorologie alocă 11,2 milioane lei pentru pachete software și sisteme informatice

 Administrația Națională de Meteorologie (ANM) alocă 11,2 milioane lei, fără TVA, pentru achiziția de pachete software și sisteme informatice, contractul urmând să fie încheiat pentru o perioadă de zece luni, potrivit unui anunț de participare postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). 'Achiziția sist

Economic 29-03-2025 08:30

Trecerea la ora de vară, între dezechilibre și utilitate; piețele financiare și consumul de energie, pe minus după tranziție(analiză)

Trecerea la ora de vară va avea loc în acest weekend, iar în fiecare an tranziția ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra economiei, întrucât cercetările arată că apar dezechilibre în productivitatea muncii, pe piețele financiare și în consumul de energie, relevă o analiză semnată de Radu Puiu, analist financi

Economic 29-03-2025 08:00

CFR SA: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA. 'În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 0

Economic 28-03-2025 17:45

Rata șomajului a coborât la 3,37% în luna februarie 2025

Rata șomajului înregistrată la nivel național, la sfârșitul lunii februarie 2025, a fost de 3,37%, în scădere cu 0,01 puncte procentuale raportat la cea din luna anterioară, informează vineri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Potrivit instituției, numărul total de șomeri la finele lunii februarie 2025 a fost de 268.39

Economic 28-03-2025 16:32

ANPC a dat amenzi în valoare de 61,2 milioane lei, în perioada 7 februarie - 26 martie

Comisarii pentru protecția consumatorilor au aplicat amenzi de 61,2 milioane lei în perioada 7 februarie - 26 martie și au dispus oprirea definitivă de la comercializare a unor mărfuri neconforme în valoare totală de 4,26 milioane lei, potrivit unui comunicat al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), remis vineri AGERPRES. As

Economic 28-03-2025 15:20

Românii pot alege din șapte destinații europene pentru a admira cireșii înfloriți, în aprilie (tur-operator)

Paris, Amsterdam, Copenhaga sau Edinburgh sunt printre destinațiile europene în care românii pot admira cireși înfloriți ca în Japonia, în această primăvară, potrivit unei platforme online de rezervări bilete de avion. În aprilie 2025, prețurile biletelor de avion dus-întors din București către destinații europene renu

Economic 28-03-2025 14:38

Ministrul Finanțelor estimează încasări de 1 miliard de lei, în 2025, din taxa pe construcții speciale

Ministerul Finanțelor a elaborat modalitatea de aplicare a impozitului pe construcțiile speciale, pe baza propunerilor sectoarelor vizate, încasările la bugetul de stat fiind estimate la 1 miliard de lei, în 2025, a anunțat vineri ministerul. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, în cursul lunilor februarie și martie, Ministerul Finanțelor

Economic 28-03-2025 14:09

Proiectul ANPC referitor la afișarea adaosului comercial la raft încalcă legislația și principiile în materie de concurență (organizații)

Inițiativa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de informare a consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat în raport cu prețul de achiziție este o măsură contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercia

Economic 28-03-2025 14:09

Autobuzul 642 va fi suspendat, de la 1 aprilie, din cauza cererii reduse din partea călătorilor

Autobuzul 642 va fi scos din circulație, de la 1 aprilie, iar liniile 106, 196, 203, 216, 241, 253 și 312 vor fi suplimentate, informează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI), într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. 'Începând cu data de 1 aprilie 2025, linia navetă de autobuz 642 v

Economic 28-03-2025 13:27

Prețul aurului a atins un nou maxim istoric, de 456,5018 lei/gram; leul s-a depreciat față de principalele valute

Gramul de aur s-a scumpit vineri cu 3,264 lei (0,72%), ajungând la o cotație de 456,5018 lei, de la 453,2378 lei, cât anunțase joi Banca Națională a României (BNR), înregistrând din nou o valoare record. Moneda națională s-a depreciat nesemnificativ în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională