Una dintre priorităţile României rămâne investiţia în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, formare profesională şi screening, şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la o întâlnire cu presa ce a avut loc la Bruxelles.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro, însă această sumă este încă în negociere.

"Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România. Acum ea este încă în negociere, negociere care, sperăm, să păstreze aceleaşi cifre mai mari pentru România, buget mărit pentru România - 30 de miliarde de euro pe zona de coeziune doar. Noi, acum, vara asta, începem să schiţăm viitoarele programe operaţionale şi în ele detaliem deja exact domeniile pe care vrem să ducem banii, priorităţile - sănătate, screening, formarea medicilor, reabilitarea blocurilor, că mai vrem în continuare termoficare - şi atunci în acest proces, când scrii programele, le scrii în ţară - sigur, după dezbateri cu ministere, cu toată lumea - dar te duci şi la Comisie şi aici e un dialog în care tu îmi spui de ce e nevoie de a continua investiţia în domeniul respectiv şi dacă şi cum poţi să absorbi banii respectivi, pentru că important este nu numai să identifici nevoia, ci să şi arăţi că îi poţi cheltui în timpul dat. Şi eu am spus celor de la Comisie (Europeană - n. r.) astăzi că una dintre priorităţile noastre rămâne să investim în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, în formare şi în screening şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe sau cele mai bune alocări, ca să spunem aşa, din totalul alocării. Sigur, o ţară primeşte o sumă de bani şi la sfârşitul negocierilor sperăm că se votează ca acea sumă să şi rămână", a spus Roxana Mînzatu.

Potrivit ministrului, la nivelul Uniunii Europene există o serie de concepte, precum Greener Europe sau Smarter Europe, cu care aceste proiecte viitoare să fie în concordanţă şi să atingă angajamente pe care România le are de pe poziţia de stat membru al Uniunii Europene.

"Pentru fiecare ţară există nişte targeturi, adică trebuie să avem grijă ca noi să cheltuim 30% pe zona de energie verde... de fapt, sunt nişte concepte - Greener Europe, Smarter Europe - adică pe zona de tot ceea ce înseamnă eficientizare energetică sau pe zona de ecologie sau de biodiversitate, deci va trebui să avem grijă ca prin maniera în care ne gândim programele să atingem şi nişte angajamente pe care le avem ca stat membru faţă de UE. Dacă tu finanţezi sănătatea, o poţi finanţa, dar ai grijă să finanţezi clădiri eficiente energetic... În felul acesta, va trebui să jonglăm cu obligaţiile pe care le avem ca membru al UE şi cu nevoile de a rezolva nişte probleme în ţară. Asta este arta de a gândi programe bune cu care să rezolvi şi nevoile din ţară, cu care să atingi şi obiective pe care Uniunea Europeană le are per ansamblu. Sperăm să reuşim şi avem o echipă la Bruxelles foarte bună", a explicat şeful de la Fonduri Europene.

Roxana Mînzatu a menţionat că în aceste prime zile de la preluarea portofoliului de la Ministerul Fondurilor Europene a analizat fiecare program operaţional pe care MFE îl gestionează.

"Ne uităm pe fiecare program pe care MFE îl gestionează. Prima dată ne-am uitat la programul care gestionează banii pe cercetare şi IT. El se numeşte Programul Operaţional Competitivitate (POC), foarte important. Acum avem cam 1,3 miliarde de euro pe acest program pe perioada actuală 2014-2020, dar după 2021 vom avea o sumă mult mai consistentă, aproape dublu şi este şi o veste bună, dar este important să ne şi pregătim din timp când vorbim de bani pe zona aceasta, mai ales de cercetare, că sunt şi aici destule probleme de gestionat. M-am uitat pe POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare - n. r.). Ne-am întâlnit cu colegii de la autoritatea care se ocupă de finanţare pe zona rutieră, autostrăzi, proiectele mari de apă-canal, operatorii de apă din judeţe, proiectele de deşeuri. De asemenea, Programul Operaţional Capital Uman finanţează multe tipuri de proiecte interesante în România, de la proiecte pe zona socială, cum ar fi centre pentru copii aflaţi în grija statului, centre de zi, centre respiro până la traininguri pe zona de educaţie, se reface curricula pentru zona de învăţământ cu fonduri europene...Deci, pe Capital Uman, avem o mulţime de tipuri de proiecte. E programul cu cele mai multe proiecte, pentru că sunt proiecte mici, cu mulţi beneficiari", a subliniat ea.

În plus, noul şef de la MFE a discutat cu colaboratorii săi care gestionează şi programe europene.

"Am discutat cu ministrul Daniel Suciu (ministrul Dezvoltării Regionale - n. r.). Vorbesc cu el pentru că la el este finanţarea masivă pe zona de autorităţi locale, prin Programul Operaţional Regional. Acolo nu suntem noi coordonatorii, dar este important pentru că ei finanţează de la IMM-uri - deci finanţează dezvoltarea capacităţii de producţie a IMM-urilor, dotări pentru ele, construcţie de hale, până la transportul public de călători din oraşe - achiziţia de autobuze. Deci, este un program vast şi de mare interes şi ne dorim să meargă foarte bine şi încercăm să îi realocăm nişte bani pentru a putea să mai lanseze nişte linii de finanţare. Un colaborator cu care nu am apucat să ne aşezăm la masă este domnul ministru Daea, pentru că şi dânsul finanţează cu fonduri europene tot ceea ce înseamnă zona de fermieri, de exploataţii vegetale, agricole, zona de dezvoltare rurală, primăriile din mediul rural, apă, canal, grădiniţe, şcoli. Deci, suntem trei miniştri care avem responsabilităţi pe această zonă şi în aceste zile am încercat să stabilesc o manieră de a lucra în echipă cu dânşii, pentru că oamenii ne percep la pachet. Nu cred că lumea ştie că sunt trei sau şapte miniştri. Lumea ştie că sunt fonduri europene şi trebuie să ajungă uşor la ele", a susţinut Mînzatu.

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada de programare 2021-2027, România va beneficia de aproximativ 30,6 miliarde euro, astfel: prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de 17,323 miliarde de euro, prin Fondul Social European (FSE) Plus, de 8,385 miliarde de euro, prin Fondul de Coeziune (FC) de 4,499 miliarde de euro şi prin Programul Cooperare Teritorială Europeană, de 392 milioane de euro.

Pentru actuala perioada de programare (2014-2020), România a dispus de 22,4 miliarde euro prin Politica de Coeziune, deci va avea cu aproape 8 miliarde de euro mai mult în următoarea perioadă de programare.

Politica de Coeziune este un instrument de finanţare, care asigură solidaritatea între statele membre şi regiunile europene, ca principiu fondator al integrării europene. Este compusă din trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC). 

Banii alocaţi prin Politica de Coeziune au generat beneficii indiscutabile pentru cetăţenii români şi europeni. Se poate spune că niciun alt instrument financiar nu are o legătură mai clară cu cetăţenii şi cu economiile locale. Datorită Politicii de Coeziune, oamenii sunt conectaţi la infrastructura de apă, la cea de internet şi transport, beneficiază de o educaţie mai bună în şcoli, de asistenţă şi tratamente medicale în spitale sau de noi calificări pe piaţa muncii. Tot datorită investiţiilor din Politica de Coeziune oamenii lucrează, inovează sau îşi încep propria afacere. Beneficiile ei sunt uriaşe, de aceea Politica de Coeziune rămâne în continuare esenţială pentru solidaritatea europeană. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: George Bănciulea, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Roxana Mînzatu: Absorbţia fondurilor europene de către România este de 29%, aproape de media europeană, deci nu suntem de certat