Absorbţia fondurilor europene de către România este de 29%, aproape de media europeană (31%), deci nu suntem de certat, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la o întâlnire cu presa ce a avut loc la Bruxelles.

"Noi suntem cu absorbţia - absorbţia însemnând sumele deja rambursate de Comisia Europeană Românei - aproape de media europeană. Deci, nu suntem de certat, ca să zic aşa. 29% absorbţie este o cifră bună, care poate fi îmbunătăţită. Îmi doresc să fie îmbunătăţită. Am făcut o evaluare, de exemplu, pe zona de infrastructură mare, unde avem de absorbit o ţintă de aproximativ 400 de milioane de euro anul acesta. Noi avem o ţintă clară, noi, ca ţară. Avem de cheltuit toţi banii europeni alocaţi în această perioadă de finanţare până în ultimul an în care putem să facem asta, adică 2023. Deci, noi vrem să cheltuim 100% din fondurile alocate României până în ultimul an în care se poate face asta, anul acela fiind 2023, că aşa este regula. Banii pentru 2014-2020 pot fi cheltuiţi până în 2023 şi avem şi nişte ţinte intermediare. Ţinta pentru 2020 este undeva la 70%", a susţinut ministrul.

Potrivit acesteia, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) s-a atras în perioada actuală de finanţare (2014-2020) suma de 1,25 miliarde de euro pe zona de transport rutier, dintr-o alocare de aproape 5 miliarde de euro

"Pe POIM, am reuşit să recuperăm de la Comisia Europeană cam 1,25 miliarde de euro pe zona de transport rutier mare dintr-o alocare totală de circa 5 miliarde de euro. Deci, asta este suma pe care noi deja am adus-o acasă. Mă văd miercuri cu ministrul Cuc (Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor - n. r.) exact pe tema aceasta şi cu Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Discutăm exact aceste aspecte: sumele pe care estimăm că le vor cere la rambursare CNAIR, Ministerul Transporturilor pentru proiectele de autostradă pe care le avem în implementare, vom discuta ce proiecte au în licitaţie, ce documente au în pregătire pentru perioada după 2021 pentru că aceste proiecte mari se pregătesc în ani de zile şi ne interesează să pregătim cât mai timpuriu proiectele acestea mari, pentru că durează. Deci, avem sume importante rambursate pe zona de autostrăzi, din 5 miliarde de euro, dar mai este", a explicat ministrul.

Potrivit acesteia, din analizele făcute, nu erau proiecte care să producă facturi anul acesta.

"Facturi înseamnă cheltuieli pe care să le punem la absorbţie. Sunt proiecte în pregătire şi vor produce cheltuieli din 2020 încolo. Şi proiectele despre care auzim că se depun la Comisia Europeană, că au fost semnate contracte de finanţare sau măcar că a început licitaţie, pentru toate aceste proiecte mari aceste veşti sunt bune pentru că fiecare din această etapă consumă timp. Nu sunt proiecte care pot să fie pregătite în 6 luni şi de aceea cu ministrul Transporturilor încercăm permanent să evaluăm ce facturi ne va aduce la rambursare din proiectele pe care le are, ce proiecte se pregăteşte să lanseze. Permanent ne interesează ambele componente, vrem să ştim estimarea din timp, pentru că nu sunt lucruri care se pot întâmpla de pe o zi pe alta", a subliniat ea.

La 31 mai 2019, România a primit de la Comisia Europeană suma de 8,84 miliarde de euro din alocarea de 31 de miliarde de euro pentru actuala perioadă de finanţare. Cele 8,84 miliarde de euro reprezintă bani europeni atraşi prin Politica de Coeziune şi Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 6,7 miliarde de euro plăţi directe către fermieri.

Aproximativ 25 miliarde de euro reprezintă valoarea totală a liniilor de finanţare deschise, reprezentând peste 91% din alocarea totală a României, iar 43 miliarde de euro este valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanţare.

Valoarea totală a contractelor de finanţare semnate s-a ridicat la circa 22,5 miliarde de euro. Rata de contractare a crescut de peste 15 ori, de la 5% în 2016 la aproximativ 79% din alocare, în prezent. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* Mînzatu: Una dintre priorităţile României rămâne investiţia în domeniul medical; Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pe coeziune