Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a lansat, miercuri, în consultare publică Strategia naţională pentru implementarea tehnologiilor 5G în România, iar conform calendarului de acţiuni, până la data de 15 decembrie 2019, se va finaliza licitaţia pentru acordarea drepturilor de utilizare a benzilor de frecvenţe vizate pentru furnizarea de comunicaţii fixe şi mobile asociate acestei tehnologii.

"Viitorul arată destul de simpatic, inteligenţa artificială fiind cea mai dinamică şi ce mai imprevizibilă ramură a cercetării. Specialiştii susţin că, la ora actuală, Inteligenţa Artificială este la nivelul unui copil de patru ani. Având de vedere că am acasă o fetiţă de 4 ani care zbârnâie, cred că e justificată această apreciere... Astăzi, în această companie selectă, am vrut să lansăm în consultare publică Strategia naţională pentru 5G a României. În prezent, ne mândrim cu câteva lucruri. România este pe primele locuri în lume din punct de vedere al performanţelor al reţelelor de comunicaţii. În august 2019, 94% dintre gospodăriile din România aveau acoperire cu reţele 4G LTE. Datorită acestor performanţe există locuri în România care au făcut salturi spre economia şi stilul de viaţă al viitorului şi mă gândesc la Alba Iulia, unde se testează deja aplicaţii smart city şi unde calitatea vieţii este deja îmbunătăţită de aceste aplicaţi. Dar pe harta României există şi zone neacoperite de reţele de telecomunicaţii, prea mulţi cetăţeni nu folosesc noile tehnologii şi prea multe firme nu apelează la acestea", a declarat miercuri Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM, în cadrul conferinţei de lansare în consultare publică a Strategiei naţionale pentru 5G.

Oficialul ANCOM a precizat totodată, că implementarea tehnologiilor 5G va avea un efect de multiplicare în economia naţională, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă.

"În acest context, pregătim trecerea la a 5-a generaţie mobilă care permite capacităţi şi viteze de transfer mai mari de 10 ori faţă de tehnologia precedentă. Testele de până acum arată că noul pachet de tehnologii poate livra comunicaţii mai rapide şi mai eficiente din punct de vedere energetic şi spectral. Studiile ne spun că acest nou tip de conectivitate şi tehnologie va antrena creşteri de activitate în toate sectoarele economice şi vor aduce prosperitate şi vor crea multe locuri de muncă. Comisia Europeană estimează că implementarea tehnologiilor 5G va avea un efect de multiplicare în economia românească de 4,7 miliarde de euro şi va crea peste 250.000 de locuri de muncă. 5G va impune şi investiţii la nivelul operatorilor. Avem la nivelul Uniunii Europene suma de 58 de miliarde de euro, iar în România de peste două miliarde de euro. Sumele sunt calculate de către Comisia Europeană, nu includ licenţele şi ia în calcul reţelele existente, nu de la zero. Profiturile însă vor fi pe măsură", a spus Sorin Grindeanu.

Conform documentului lansat în consultare publică pentru următoarele 30 de zile, a cincea generaţie de comunicaţii mobile a beneficiat de o multitudine de analize, încercări, teste demonstrative şi lansări comerciale precoce pe toate meridianele, inclusiv teste în România încă din 2017.

La nivelul Uniunii Europene, se estimează un necesar de investiţii în 5G de 56 - 58 miliarde euro, la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G, şi cu 20% mai mult decât 3G. Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde de euro şi 2,4 milioane locuri de muncă. În acelaşi timp, doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

Calendarul de acţiuni privind alocarea şi utilizarea viitoare a benzii de frecvenţe 470-790 MHz prevede că un prim pas este eliberarea, în timp util, a spectrului radio adecvat pentru dezvoltarea viitoare a sistemelor de comunicaţii mobile de banda largă. Pentru ca banda de 700 MHz să fie disponibilă, ANCOM va propune modificarea TNABF (Tabelul National de Atribuire a Benzilor de Frecvenţe Radio) şi atribuirea benzii de 790 MHz serviciului mobil terestru, în acest moment bandă fiind atribuită serviciilor de televiziune digitala terestră.

O altă acţiune cu impact asupra implementării tehnologiilor 5G este încheierea de acorduri bilaterale de coordonare cu ţările vecine, până la data de 30 iunie 2019. Totodată, ANCOM va derula o campanie de monitorizare a spectrului radio în benzile de frecvenţe care fac obiectul licitaţiei şi va pune la dispoziţia participanţilor la licitaţie un raport privind situaţia semnalelor radio identificate pe teritoriul României în aceste benzi, provenite de pe teritoriul altor state.

Până pe 31 iulie 2019, Autoritatea îşi propune să adopte decizia privind organizarea procedurii de acordare a licenţelor, respectiv stabilirea condiţiilor de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor şi a altor acte normative necesare.

Propunerea ANCOM, până la data de 15 decembrie 2019 se va finaliza licitaţia pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor în bandă de 700 MHz şi în celelalte benzi de frecvenţe vizate pentru furnizarea de comunicaţii fixe şi mobile asociate tehnologiei 5G.

La nivel european, au fost identificate următoarele benzi de frecvenţe prioritare pentru introducerea timpurie a sistemelor de comunicaţii mobile de generaţia a 5-a în Uniunea Europeană: banda de 700 MHz (694-790 MHz), banda 3400-3800 MHz şi banda de 26 GHz (24,25-27,5 GHz).

Pe data de 19 noiembrie 2018, în cadrul Grupului de Lucru Interinstituţional, sub coordonarea secretarului de stat din Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), Manuela Catrina, şi cu sprijinul ANCOM, s-a agreat forma finală a Strategiei naţionale pentru implementarea tehnologiilor 5G în România.

Potrivit ministerului de resort, România avea nevoie de o Strategie naţională pentru implementarea infrastructurilor şi serviciilor viitoare de comunicaţii mobile, cunoscute sub denumirea convenţională de "5G' în întreaga piaţă unică digitală, document prin care să se susţină, prin politici adecvate, eforturile ulterioare de implementare a acestei tehnologii, în conformitate cu planul Comisiei Europene (CE) de intensificare a eforturilor Uniunii Europene (UE) în această direcţie până în anul 2020.

Grupul de Lucru Interinstituţional pentru 5G este un organism consultativ fără personalitate juridică, din care fac parte reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi ai ANCOM, Secretariatului General al Guvernului, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. De asemenea, în calitate de invitaţi participă Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), Asociaţia Municipiilor din România (AMR), Asociaţia Oraşelor din România (AOR) şi Asociaţia Comunelor din România (ACOR).

ANCOM organizează, miercuri, o nouă ediţie a conferinţei internaţionale anuale, dedicată în acest an subiectului de actualitate la nivel mondial în domeniul comunicaţiilor electronice: tehnologiile 5G. În cadrul conferinţei, cu titlul '5G - motorul celei de-a patra revoluţii industriale', sunt prezentate obiectivele şi direcţiile de acţiune ale statului, aşa cum au fost identificate prin Strategia Naţională privind implementarea 5G. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)