Banca Naţională a României (BNR) a păstrat la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor, a anunţat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

"Păstrăm prognoza de 3,5% pentru decembrie 2018, cu unele riscuri", a spus Isărescu.

Pentru decembrie 2019, noua prognoză este de 2,9%, cu 0,2 puncte procentuale în plus faţă de estimarea precedentă, făcută în august.

Potrivit datelor publicate în 10 octombrie de Institutul Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie a scăzut uşor la 5,03%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,55%, cele alimentare cu 4,44%, iar serviciile au înregistrat un avans de 2,54%. Rata medie lunară a inflaţiei în primele nouă luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017.

"Unde am putea greşi este acolo unde ar putea greşi şi alţii, unul dintre aceste puncte fiind preţul ţiţeiului. Vedeţi cum a evoluat el şi cum erau prognozele internaţionale. În 2015 nu se gândea nimeni că până în 2017 o să depăşească 50 (dolari pe baril - n.r.)", a arătat Isărescu, prezentând un grafic unde estimările şi preţul real aveau diferenţe consistente.

Guvernatorul a arătat că toate prognozele actuale pe care BNR le-a luat în calcul arată că preţul ţiţeiului, care se apropie acum de 80 de dolari pe baril, va scădea spre 70 de dolari.

"Dacă se va duce spre 80, datele noastre se schimbă, întrucât transmiterea preţului internaţional al ţiţeiului asupra preţului intern al benzinei şi motorinei la pompă este extrem de rapidă în România, se face aproape automat", a mai spus Isărescu.

El a enumerat şi preţurile administrate, care au devenit greu de estimat.

"Alte componente exogene, care nu ţin la noi, sunt preţurile administrate. Aici, cu toate că preţurile administrate ar trebui să fie partea cel mai uşor de previzionat în materie de componente a indicelui preţului de consum, la noi a ajuns partea cu cele mai mari surprize, şi în sus şi în jos. În vară am avut surpriza, de exemplu, cu preţul energiei electrice care s-a redus, apoi s-a compensat, acum se tot vorbeşte de preţul gazelor. Acum avem şi impactul mediul anual al certificatelor verzi, greu de calculat şi de previzionat, nici nu vreau că comentez", a completat oficialul BNR.

De asemenea, el nu a dorit să comenteze nici intenţiile repetate ale Ministerului Finanţelor de a interveni pe unele pieţe, precum cea a gazelor şi a carburanţilor, prin plafonarea preţurilor.

"A la long, noi prognozăm că economia României nu va avea o inflaţie sub 2%, în afara unor decizii precum reducerea TVA. Se reduce TVA - ne pomenim cu inflaţia că se duce din nou sub 2%, cum am ajuns la inflaţie negativă în 2016 şi 2015. Dar în lipsa unor asemenea decizii, este o economie de catching-up, care aleargă să-i prindă pe alţii din urmă. Într-o astfel de economie, ai inflaţie mai mare, este inevitabil", a explicat Isărescu.

De exemplu, majorările salariale în domeniul serviciilor sunt inevitabile, chiar dacă nu vor fi peste noapte, ci pe termen lung, iar ele vor împinge în sus indicele preţului de consum.

"Vom fi încă vreo zece ani de acum înainte în această postură, de economie care aleargă şi încearcă să recupereze decalajele", a adăugat guvernatorul BNR.AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editor online: Anda Badea, Irina Giurgiu)