Curtea de Conturi Europeană: Utilizarea fondurilor din domeniul coeziunii nu ar trebui să devină un scop în sine
Unele administraţii naţionale au fost supuse presiunii de a cheltui repede banii din domeniul coeziunii, uneori în detrimentul performanţei, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, care citează un raport al Curţii de Conturi Europene.
Comisia Europeană şi statele membre ar trebui să utilizeze într-un mod mai eficace finanţarea din domeniul coeziunii, precizează sursa citată.
"Curtea avertizează că, din cauza întârzierilor înregistrate în finalizarea cadrului legislativ şi din cauza progreselor lente realizate în implementarea planurilor de execuţie a cheltuielilor, administraţiile naţionale au fost supuse presiunii de a cheltui repede banii, uneori în detrimentul performanţei. Comisia nu a reacţionat prompt pentru a soluţiona dificultăţile întâmpinate de anumite programe în efectuarea cheltuielilor. Acţiunile sale, precum şi cele întreprinse de statele membre, au avut totuşi un impact pozitiv asupra absorbţiei", se arată într-un comunicat remis, joi, AGERPRES.
Fondurile din domeniul coeziunii sunt repartizate în avans statelor membre pentru o perioadă de cheltuieli de şapte ani şi sunt puse la dispoziţia acestora sub forma unor alocări bugetare anuale care trebuie utilizate într-un interval de timp determinat.
Curtea a examinat cheltuielile efectuate în cursul perioadei 2007-2013, precum şi acţiunile întreprinse de statele membre, cu sprijinul Comisiei, pentru a creşte absorbţia fondurilor acolo unde au fost identificate probleme.
În perioada examinată, finanţarea totală pentru cele 28 de state membre ale UE s-a ridicat la 346 de miliarde de euro. De asemenea, Curtea a comparat tendinţele în efectuarea cheltuielilor din perioada examinată cu cele din perioadele 2000 - 2006 şi 2014 - 2020. Au fost efectuate vizite de audit în patru state membre: Republica Cehă, Ungaria, Italia şi România.
Curtea a constatat că, atât pentru perioada de programare 2007 - 2013, cât şi pentru perioada 2014 - 2020, adoptarea tardivă a cadrului legislativ a antrenat întârzieri şi în ceea ce priveşte programele operaţionale. În cazul perioadei 2007 - 2013, majoritatea dintre acestea nu au fost adoptate decât după trecerea deja a 12 luni de la începerea perioadei de programare, lucru care a avut un efect de domino inevitabil asupra efectuării cheltuielilor.
Dacă perioada 2007 - 2013 a cunoscut un demaraj lent, el a fost chiar şi mai lent în perioada 2014 - 2020, a indicat Curtea. În plus, din cauza suprapunerii perioadelor de programare, statele membre încă cheltuiau bani rămaşi din perioada anterioară, deşi următoarele programe demaraseră deja.
"Este esenţial să se evite o situaţie în care sume mari de bani trebuie să fie utilizate în grabă la sfârşitul unei perioade de programare, deoarece există riscul să nu se acorde atenţia cuvenită obţinerii unui bun raport costuri-beneficii. Cheltuirea banilor respectivi devine un scop în sine, în loc să constituie un mijloc de îndeplinire a obiectivelor de politică", a declarat Henri Grethen, membru al Curţii de Conturi Europene şi responsabil de raport.
În cursul perioadei de programare 2007 - 2013, Comisia a monitorizat absorbţia fondurilor "cu alte cuvinte, gradul în care erau utilizate acestea în statele membre", dar abia spre sfârşitul anului 2014 a creat un grup operativ al cărui scop era să ofere asistenţă statelor membre care se confruntau cu dificultăţi în cheltuirea banilor în cadrul anumitor programe.
Sprijinul furnizat de grupul operativ, precum şi acţiunile întreprinse de statele membre au dus la creşterea semnificativă a cheltuielilor: la începutul anului 2018, plăţile au atins o rată de execuţie de 97,2 % din alocările bugetare.
La sfârşitul anului 2017, rămâneau încă neutilizaţi 4,4 miliarde de euro. Închiderea perioadei 2007 - 2013 de către Comisie este încă în curs, astfel că valoarea totală a plăţilor şi cea a finanţării neutilizate nu au fost încă determinate.
Pentru a îmbunătăţi modul în care erau absorbite fondurile, statele membre au revizuit programele, au împărţit proiectele în faze şi au utilizat fonduri din partea UE pentru a cofinanţa proiecte care erau deja finanţate din fonduri naţionale.
Cu toate acestea, aşa cum a evidenţiat Curtea, unele dintre aceste măsuri puneau accentul în principal pe cheltuirea banilor şi pe respectarea normelor, şi nu pe rezultate, iar revizuirile frecvente ale programelor pun sub semnul întrebării temeinicia analizelor care stau la baza procesului de programare.
În plus, Comisia nu dispune de o imagine de ansamblu completă a măsurilor utilizate sau a impactului lor, din cauza lipsei de informaţii din partea statelor membre şi a limitărilor de la nivelul raportării.
Curtea recomandă Comisiei Europene să propună autorităţilor legislative un calendar care să permită ca execuţia să poată demara la începutul perioadei de programare; să se asigure că revizuirile programelor operaţionale se întemeiază pe o evaluare temeinică şi aprofundată şi să urmărească obţinerea unor rezultate mai bune; să monitorizeze absorbţia, să detecteze dacă aceasta este lentă sau rapidă şi să evalueze impactul măsurilor; să se asigure că accentul este pus pe obţinerea de rezultate.
Politica de coeziune vizează reducerea dezechilibrelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni din Uniunea Europeană şi îi corespunde aproximativ o treime din bugetul UE.
La preţurile curente, sumele alocate acestei politici s-au cifrat la aproximativ 261 de miliarde de euro în perioada de programare 2000 - 2006, la aproximativ 346 de miliarde de euro în perioada 2007 - 2013 şi la aproximativ 365 de miliarde de euro în perioada 2014 - 2020.
Finanţarea este pusă la dispoziţie prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului social european şi al Fondului de coeziune. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ambasadorul Ucrainei: Nu trebuie să așteptăm până la sfârșitul acestui război pentru a ne angaja în reconstrucția Ucrainei
Nu trebuie să așteptăm până la sfârșitul acestui război pentru a ne angaja în reconstrucția Ucrainei, a transmis, luni, ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, oamenilor de afaceri care au participat la conferința 'Reconstrucția Ucrainei în noua paradigmă transatlantică: Provocări pentru mediul de afaceri european în era Trump 2.
Camera de Comerț România-Ucraina salută implicarea Guvernului în reconstrucția Ucrainei alături de mediul de afaceri și societatea civilă
Președintele Camerei Comerț Bilaterale România-Ucraina, Nasty Vlădoiu, a salutat, luni, implicarea Guvernului României în procesul de reconstrucției a Ucrainei printr-un grup de lucru anunțat de către șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la o nouă conferință pe această temă. Camera de Comerț Bilaterală România - Ucrain
Românii pot investi începând de luni, 7 aprilie, în titlurile de stat Tezaur
Românii pot investi începând de luni, 7 aprilie, în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,60%, 7,30% și, respectiv, 7,60%, conform unui comunicat de presă al Ministerului de Finanțe. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. Titl
Vicepremierul R. Moldova, Doina Nistor: Schimburile comerciale cu România au fost de 7 miliarde de dolari în 2024
Chișinău - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: România deține 21,3% din valoarea totală a comerțului exterior al Republicii Moldova, a declarat, luni, cu prilejul deschiderii Forumului Economic 'Investiții - Dezvoltare - Integrare Europeană' de la Chișinău, vicepremierul moldovean Doina Nistor. Potrivi
BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis luni să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunțat banca centrală. De asemenea, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit l
Criza tarifelor lui Trump creează oportunități pentru România (analiză)
Războiul comercial declanșat de Donald Trump, ''operațiunea specială'' prin care administrația de la Washington încearcă să reducă dependența de importuri și să reseteze oportunitățile de investiții în America, poate fi exploatată în sens pozitiv de România, mai ales că expunerea țării noastre este una redusă, arată o analiză realizată
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața comercializării produselor și echipamentelor medicale utilizate în situații cu caracter epidemic
Consiliul Concurenței (CC) a declanșat o investigație pe piața comercializării produselor și echipamentelor medicale utilizate în situații cu caracter epidemic, în cadrul căreia a efectuat inspecții la sediile a cinci companii active pe piața comercializării produselor și echipamentelor medicale din România. 'Inspecțiile
Aproximativ patru milioane de persoane sunt inactive economic, la nivel național (studiu)
România are aproximativ patru milioane de persoane inactive economic, respectiv fără loc de muncă și care nu caută activ angajare, arată datele unui studiu realizat de o platformă online pentru locuri de muncă. Potrivit Delucru.ro, din totalul celor fără loc de muncă, peste două milioane și-ar dori să muncească, însă nu știu cum să
Burduja: România, campioană europeană la atragerea de fonduri nerambursabile pentru energie
Ministerul Energiei a ajuns la un total de 10 miliarde de euro în investiții și scheme de sprijin aprobate prin Fondul pentru modernizare, dintre care peste 6,25 miliarde de euro au fost deja plătite efectiv către țara noastră, potrivit ministrului de resort, Sebastian Burduja. 'România, campioană europeană la atragerea de fond
UNSAR: 21,1 milioane euro - cele mai mari 10 despăgubiri achitate companiilor asigurate
Primele cele mai mari zece despăgubiri achitate anul trecut mediului de afaceri, în baza asigurărilor dedicate, însumează valoarea de peste 21,1 milioane euro (105 milioane lei), reiese din cea mai recentă analiză realizată la nivelul Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România. Conform unui comun
Poșta Română a expediat în 93 de țări buletinele de vot pentru românii care vor vota prin corespondență
Compania Națională 'Poșta Română' (CNPR) a expediat către 93 de țări buletinele de vot pentru alegătorii înscriși în Registrul Electoral pentru alegerile prezidențiale din luna mai, informează operatorul național de servicii poștale, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES. 'Un număr de peste 6.0
Simona Constantinescu, un nou mandat în fruntea FIHR pentru următorii doi ani
Mandatul președintei Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), Simona Constantinescu, a fost prelungit pentru următorii doi ani, a anunțat organizația profesională, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES. 'În acest context global complex, cred cu tărie că dialogul constructiv dintre sectorul public
ANAF: Prejudiciu de peste 2 milioane lei în domeniul comerțului cu legume-fructe, identificat la un operator economic din județul Buzău
Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au stabilit, în urma verificărilor specifice la un operator economic din județul Buzău care activează în domeniul comerțului cu legume-fructe, un prejudiciu rezultat din neînregistrarea în contabilitate și nedeclararea veniturilor obținute în valoare totală de
Ministerul Muncii: Proiect de 3,3 milioane de euro pentru incluziune socială și reducerea marginalizării grupurilor vulnerabile
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a semnat un contract de finanțare pentru implementarea proiectului 'Promovarea, monitorizarea și evaluarea evoluției economiei sociale și a antreprenoriatului social în România', cu scopul de a sprijini incluziunea socială și pentru reducerea marginalizării grupurilor vulne
APCE: România este singura țară din Europa unde funcționează un sistem de creditare mascată a furnizorilor de energie
Capacitatea totală de producție energetică din România a fost mărită de către prosumatori cu 1,1 GW în 2024, până la 2,4 GW, astfel că furnizorii au beneficiat de energie ieftină fără plată imediată și de o linie de credit mascată de peste 100 milioane de euro, susține Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), într-un comu