Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis luni să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunțat banca centrală.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Conform BNR, rata anuală a inflației a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, de la 5,14% în decembrie 2024, și a crescut în februarie la 5,02%. Față de finele anului trecut, ea s-a redus mai puțin decât s-a anticipat, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I de prețurile alimentelor, produselor din tutun și combustibililor au fost contrabalansate în bună măsură de accelerarea creșterii prețurilor energiei și a prețurilor administrate.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reluat descreșterea în acest interval într-un ritm vizibil mai alert, așa cum s-a previzionat, coborând la 5% în februarie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și al scăderii dinamicii prețurilor importurilor. Influențe moderate de sens opus au continuat să vină din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în februarie 2025 la 5,2%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus la 5,2% în februarie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2025 la 5,5%, de la 5,8% în decembrie 2024.

Activitatea economică și-a accelerat peste așteptări creșterea în trimestrul IV 2024, la 0,8%, de la 0,1% în precedentele trei luni (variație trimestrială), astfel încât excedentul de cerere agregată și-a încetinit probabil tendința de restrângere în acest interval în raport cu previziunile.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus la 0,7% în trimestrul IV 2024, de la 1,2% în trimestrul anterior. Creșterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației a rămas totuși alertă în acest interval, temperându-se doar ușor în raport cu trimestrul III, în timp ce formarea brută de capital fix a consemnat o amplă contracție în raport cu perioada similară a anului precedent.

Totodată, evoluția exportului net și-a mărit impactul contracționist, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii s-a reamplificat, iar cea a volumului exporturilor a continuat să se adâncească în teritoriul negativ. Deficitul comercial și-a încetinit totuși creșterea în termeni anuali și în acest trimestru - pe fondul ameliorării semnificative a raportului de schimb -, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o puternic, dată fiind și deteriorarea severă a balanțelor veniturilor, inclusiv pe seama fluxurilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în luna ianuarie 2025, vânzările cu amănuntul și-au diminuat semnificativ ritmul de creștere anuală, iar serviciile prestate populației au scăzut ușor față de perioada similară a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt, urcând mult în teritoriul pozitiv, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești.

Producția industrială a suferit însă o contracție în termeni anuali, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a înregistrat o creștere sensibil mai modestă în raport cu trimestrul IV 2024 decât cea evidențiată în cazul importurilor, astfel încât decalajul negativ dintre acestea s-a mărit semnificativ. Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali în luna ianuarie 2025 comparativ cu trimestrul IV 2024, însă deficitul de cont curent și-a temperat-o considerabil, sub impactul intrărilor mari de fonduri europene de natura subvențiilor.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea lunară în decembrie 2024 și în ianuarie 2025, iar rata șomajului BIM s-a redus ușor pe ansamblul primelor două luni din acest an, după ce a urcat și s-a menținut la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024.

Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au mărit pe ansamblul trimestrului I 2025, după două trimestre de descreștere, iar deficitul de forță de muncă și-a corectat integral în același interval scăderea pronunțată înregistrată în ultimul trimestru din 2024. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în ianuarie 2025, rămânând însă la un nivel de două cifre, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a mărit la 15,3% în debutul acestui an, după ce s-a redus considerabil în trimestrul IV 2024.

'Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante în lunile februarie și martie 2025. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit traiectoria descendentă până spre finele lunii februarie, corectându-și integral creșterea abruptă consemnată în prima parte a lui ianuarie, iar ulterior s-au menținut aproape neschimbate, în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea și adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar și pe fondul fluctuațiilor apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la jumătatea trimestrului I 2025 și a rămas apoi pe un palier mai înalt. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în acest interval', se arată în comunicatul băncii centrale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I 2025, ajungând la 9,4% în februarie, de la 8,8% în decembrie 2024, în condițiile în care creditul acordat societăților nefinanciare și-a accelerat creșterea, în timp ce ritmul împrumuturilor populației și-a frânat puternic ascensiunea, în principal pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut marginal, la 69,9% în februarie 2025, de la 70,0% în decembrie 2024.

Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, și în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)