Companiile germane din industria de apărare care vor să își crească capacitățile de producție, pe măsură ce Europa se pregătește să își majoreze cheltuielile cu apărarea, se uită spre uzinele nefolosite din industria auto, primul semnal al unei modificări care ar putea ajuta la relansarea celei mai mari economii europene, după doi ani de contracție, arată o analiză Reuters.

Producătorii de tancuri, sisteme radar și arme intenționează să își majoreze producția. În paralel, constructorii auto, care timp de mai multe decenii au fost motorul economiei germane, fac disponibilizări și închid uzine, pe fondul încetinirii cererii și tranziției la vehiculele electrice.

Grupul german Rheinmetall, cel mai mare producător european de muniție, a anunțat săptămâna trecută că va schimba destinația a două uzine care în prezent produc componente auto, pentru a produce echipamente de apărare. La rândul său, grupul Hensoldt, care produce sistemele radar TRML-4D folosite în Ucraina, poartă discuții pentru a prelua aproximativ 200 de angajați de la producătorii de componente auto Bosch și Continental.
'Profităm de pe urma problemelor din industria auto', a declarat directorul general de la Hensoldt, Oliver Doerre, adăugând că noile investiții ar putea dubla producția anuală de sisteme radar TRML-4D, până la 25-30 de sisteme pe an.

Liderii UE urmează să se întâlnească joi pentru a discuta o serie de propuneri vizând mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru reînarmare, inclusiv 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi comune.

Centrul de reflexie Bruegel estimează că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați suplimentari și o majorare a cheltuielilor cu apărarea de cel puțin 250 de miliarde de euro pe an pentru a descuraja agresiunea rusească.

O pivotare spre producția de apărare ar putea da un impuls economiei germane, care a fost devansată de alte economii europene, pe măsură ce firmele germane se confruntă cu prețurile mari la energie, birocrație și concurența agresivă de peste hotare.

Institutul de economie de la Kiel (IfW) a calculat că PIB-ul UE ar putea crește cu 0,9%-1,5% pe an dacă țările UE ar crește cheltuielile militare până la 3,5% din PIB, de la ținta actuală a NATO de 2% din PIB, și se vor baza pe tehnologia locală. 'Pe termene mediu, istoria economică americană arată că cheltuielile militare pot duce la câștiguri de productivitate, efecte conexe și progrese tehnologice' susține economistul IfW, Johannes Binder. Potrivit acestuia, în cazul Germaniei, cu actuala infrastructură industrială, creșterea economică ar putea fi una superioară intervalului prognozat de IfW.

Creșterea cheltuielilor militare până la 3% din PIB ar dubla investițiile anuale ale Germaniei, până la 25,5 miliarde euro, ar crea 245.000 de locuri de muncă directe și indirecte și ar declanșa o activitate în producție și servicii de aproape 42 miliarde euro pe an, estimează analiștii de la EY.

Cele mai recente cifre arată că industria de apărare a Germaniei avea 387.000 de angajați în 2022, adică jumătate dintre angajații din sectorul auto din Germania în acel an. Vânzările industriei de apărare s-au ridicat la 47 miliarde euro în 2022, comparativ cu 506 miliarde euro pentru sectorul auto.

'Trebuie să luăm în considerare industria de apărare ca un motor economic pentru Germania. Sectorul va juca un rol mai important decât în trecut', a spus Oliver Doerre. Potrivit acestuia, utilizarea capacităților neutilizate din sectorul auto ar ajuta la păstrarea infrastructurii manufacturiere din Germania și, totodată, ar crește producția de echipamente militare.

Cu toate acestea, într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la Deutsche Bank au avertizat că creșterea cheltuielilor cu apărarea în UE nu va aduce, în mod automat, beneficii semnificative pentru industria locală, care este mult mai fragmentată decât cea din SUA.

La rândul său, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, într-un recent raport cu privire la competitivitatea Europei, a informat că între mijlocul anului 2022 și mijlocul anului 2023, aproape patru cincimi din achizițiile de armament ale UE au mers către furnizori din afara UE. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)