Grupul de lucru la nivel înalt pentru politica vitivinicolă a emis un set de recomandări menite să asigure viitorul sectorului vitivinicol al UE, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Recomandările au fost aprobate de cele 27 state membre şi au fost comunicate reprezentanţilor principalelor organizaţii ale părţilor interesate în cadrul reuniunii finale a grupului. Grupul invită Comisia Europeană să evalueze modul şi momentul în care aceste propuneri pot fi integrate în cadrul politicii vitivinicole a UE, subliniind necesitatea de a sprijini producătorii de vin şi regiunile din întreaga Europă să se adapteze la un viitor plin de provocări. La rândul său, comisarul Hansen a participat la ultima reuniune a grupului de lucru şi a subliniat importanţa recomandărilor şi a eforturilor de colaborare ale grupului.

Recomandările grupului constau într-o serie de acţiuni ţintite pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectorul vitivinicol şi se axează pe trei domenii-cheie: alinierea producţiei de vin cu cererea, îmbunătăţirea rezilienţei la provocările pieţei şi la cele climatice şi adaptarea la tendinţe pentru a profita de noile oportunităţi de piaţă.

În primul rând, recomandările grupului recunosc forţa şi potenţialul ridicat al instrumentelor de politică existente, subliniind necesitatea de a optimiza utilizarea acestora, dar concluzionează că aceste instrumente pot fi ajustate şi consolidate pentru a aborda provocările viitoare în vederea asigurării succesului continuu al sectorului.

Grupul subliniază necesitatea de a gestiona potenţialul de producţie vitivinicolă pentru a răspunde la supraoferta structurală, urmând o abordare coerentă şi strategică la nivel naţional, cu măsuri adaptate pentru a spori competitivitatea, durabilitatea şi rezilienţa. Aceste instrumente includ scheme specifice de defrişare pentru anumite regiuni sau vinuri, o modulare temporară a potenţialului de producţie printr-un sistem de gestionare mai flexibil pentru autorizaţiile de plantare şi replantare a viţei-de-vie sau mecanisme de facilitare a ajustării randamentului viilor.

Grupul subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida rezilienţa viticultorilor la riscurile de piaţă şi la riscurile climatice prin combaterea mai eficace a practicilor comerciale neloiale şi printr-o mai bună direcţionare a sprijinului pentru instrumente îmbunătăţite de gestionare a riscurilor şi pentru soluţii de asigurare inovatoare, precum şi prin alinierea investiţiilor la planurile de adaptare la schimbările climatice. În ceea ce priveşte bugetul politicii agricole comune (PAC) pentru sectorul vitivinicol, grupul recomandă să se acorde flexibilitate pentru gestiunea financiară şi modificarea programelor naţionale de sprijin dedicate vinului, pentru a permite o reacţie mai rapidă la evenimentele de pe piaţă sau climatice.

În cele din urmă, grupul subliniază necesitatea de a facilita adaptarea sectorului la schimbarea preferinţelor consumatorilor şi la tendinţele de pe piaţa mondială prin îmbunătăţirea colectării datelor, prin facilitarea tehnicilor şi a promovării produselor vitivinicole adaptate noilor gusturi şi cereri, inclusiv a vinurilor fără alcool, precum şi prin sprijinirea inovării. Raportul subliniază, de asemenea, oportunităţile sectorului de a promova vinurile din UE ca mesageri ai durabilităţii, ai dezvoltării rurale şi ai culturii, importanţa facilitării vânzărilor directe de la producători către consumatori şi necesitatea de a promova oenotourismul.

Sectorul vitivinicol al UE este un pilon al patrimoniului cultural al UE şi are o contribuţie vitală la economia, societatea şi zonele rurale ale UE. În timp ce UE este lider mondial în producţia de vin (60%), consumul (48%) şi valoarea exporturilor (60%), schimbările societale şi demografice au un impact asupra cantităţii, calităţii şi tipurilor de vin consumate. Consumul de vin este la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii. Consumatorii preferă din ce în ce mai mult vinurile mai proaspete şi mai uşoare sau alte băuturi mai uşor de obţinut şi de băut. Pieţele tradiţionale de export pentru vinurile din UE sunt afectate de o combinaţie de factori de reducere a consumului şi geopolitici, ceea ce duce la modele de import mai incerte. În plus, producţia devine imprevizibilă, având în vedere vulnerabilitatea extremă a sectorului vitivinicol la schimbările climatice. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)