Ratingurile ţărilor din Europa Centrală, care au majoritatea perspective stabile şi pozitive, sunt destul de reziliente, dar modul în care noua administraţie de la Washington îşi va pune în aplicare promisiunile din campanie ar putea să reprezinte o provocare, a apreciat joi agenţia de evaluare financiară S&P, transmite Reuters.

Conform unor scenarii, tarifele vamale suplimentare introduse de SUA la importurile din Uniunea Europeană, precum şi incertitudinea cu privire la războiul din Ucraina, ar putea afecta creşterea economică în Europa Centrală via o cerere externă mai slabă în Europa Occidentală, subliniază S&P într-un raport intitulat "Perspectivele pentru ratingurile suverane din Europa Centrală şi de Est în 2025".

Cehia, Ungaria şi Slovacia sunt considerate cele mai expuse din cauza legăturilor puternice cu sectorul auto din Germania. Polonia, cea mai mare economie din regiune, este posibil să fie mai puţin afectată graţie dependenţei mai mici de exporturi şi unei economii mai diversificate.

"Ratingurile sunt destul de reziliente. Scenariile noastre de bază ar putea fi testate de modul în care noua administraţie americană îşi va pune în aplicare promisiunile din campania electorală", a declarat Karen Vartapetov, principalul analist pentru regiunile CEE şi CIS de la S&P.

"Consecinţele indirecte ale slăbiciunilor din Europa avansată, inclusiv Germania, ar putea fi substanţiale. Scenariul de bază arată că ratingurile vor fi reziliente, dar incertitudinile la adresa scenariului de bază s-au majorat", a adăugat Vartapetov.

În cazul României, Vartapetov a apreciat că un mediu politic mai fragmentat va complica eforturile de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE, de aproximativ 8% din PIB, pe care România vrea să îl scadă într-un interval de şapte ani.

"Aşa cum am văzut în unele ţări, coaliţiile guvernamentale fragmentate riscă să ducă la politici fiscale relaxate. Conform scenariului nostru de bază, ne aşteptăm la o consolidare treptată pe termen mediu, sprijinită de o prognoză de creştere rezonabilă şi eforturilor pe partea de politici dar rămân riscuri la adresa scenariului de bază. România are un istoric de performanţe fiscale mai slabe decât ţintele", a spus Vartapetov.

Potrivit analistului S&P, dacă cererea internă a Germaniei va rezista, exporturile Poloniei ar urma să nu sufere la fel de mult ca cele ale altor state din Europa Centrală, precum Ungaria şi Cehia, ale căror exporturi sunt orientate mai puternic spre sectorul auto.
În plus, Polonia are şi cel mai mare procent din PIB alocat pentru apărare din NATO, ceea ce înseamnă că este posibil să nu fie vizată de apelurile lansate de preşedintele ales Donald Trump privind majorarea cheltuielilor cu apărare.

"Polonia este mai bine poziţionată, atât politic cât şi economic, pentru orice va decide noua administraţie Trump vis a vis de Europa. Va fi afectată dacă vom ajunge în situaţia unor complicaţii comerciale, dar mai puţin decât alte ţări", a apreciat preşedintele Camerei de comerţ americane din Polonia, Tony Housh.

Pe ansamblu, însă, Vartapetov a spus că S&P are o viziune constructivă cu privire la perspectiva de creştere a Europei Centrale, în absenţa unor şocuri externe substanţiale sau a unei escaladări majore a tensiunilor comerciale mondiale, care ar deraia traiectoria de creştere a Europei şi a lumii.

"În scenariul nostru de bază, CEE va rămâne una dintre regiunile cu cel mai puternic ritm de creştere din lume şi, în pofida tuturor provocărilor demografice, vorbim despre performanţe de creştere rezonabile pe termen mediu", a precizat Vartapetov.

Potrivit S&P, ritmul de creştere economică în Europa Centrală va accelera la 2,8% anul viitor, de la 2% în acest an, pe fondul îmbunătăţirii cheltuielilor consumatorilor şi investiţiilor, susţinute de fondurile europene. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)