Banca Centrală a Rusiei a respins plângerile din partea companiilor referitoare la nivelul ridicat al dobânzilor, care majorează costurile de finanţare, declarând că deficitul de forţă de muncă este motivul pentru care a încetinit creşterea investiţiilor în economie, transmite Reuters.

În octombrie, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de referinţă cu 200 de puncte de bază, până la 21%, cel mai ridicat nivel de la primii ani sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, în condiţiile în care cheltuielile masive ale statului pentru conflictul din Ucraina au dus la înăsprirea pieţei forţei de muncă, alimentând creşterea salariilor şi inflaţia ridicată.

Din ce în ce mai multe firme industriale spun că sunt afectate investiţiile în producţie şi dezvoltare.

Kirill Tremasov, şeful departamentului de politică monetară de la Banca Centrală a Rusiei, a recunoscut la un forum în oraşul Chelyabinsk că avansul investiţiilor a încetinit. Dar el a adăugat: "În principiu, nu există resurse umane disponibile".

Cele mai multe firme din domeniul ingineriei şi producţiei spun că încercările de a concura cu complexul militar-industrial, care beneficiază de fonduri masive pentru a echipa Rusia pentru conflictul din Ucraina, sunt zadarnice.

Şi directorul financiar al producătorului de oţel MMK, Maria Ovechkina, susţine că: "Dacă continuăm în acelaşi ritm programul nostru de investiţii, atunci banii se vor epuiza în şase luni".

Sindicatul RSPP avertiza săptămâna trecută că întârzierea plăţilor reprezintă un factor cheie care afectează afacerile din Rusia, în condiţiile în care firmele se confruntă cu dobânzi ridicate şi dificultăţi pe segmentul logistic. Dar şeful RSPP, Alexander Shokhin, a admis că există deficit de forţă de muncă şi problema nu se va rezolva rapid.

Economiştii apreciază că Rusia va fi nevoită să majoreze şi mai mult taxele pentru a putea finanţa războiul din Ucraina.

Proiectul de buget pe 2025 prevede că o treime din cheltuielile totale ale Rusiei, sau 6,3% din PIB, vor merge spre apărare, cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece. În plus, pentru prima dată, ponderea cheltuielilor cu apărarea va fi dublă faţă de cea a cheltuielilor sociale.

Această creştere uriaşă a cheltuielilor militare generează inflaţie. Dobânzile în Rusia au atins cel mai ridicat nivel de după 2003 iar rubla a atins cel mai scăzut nivel din ultimul an în raport cu dolarul. În condiţiile în care sancţiunile occidentale exclud practic Rusia de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni, opţiunile de finanţare ale Moscovei sunt limitate.

Guvernul rus a început deja să majoreze taxele pentru a finanţa războiul din Ucraina, care a intrat în al treilea an. O mare reformă fiscală este aşteptată să genereze venituri suplimentare echivalente cu 1,7% din PIB în 2025. Însă economiştii susţin că nu va fi suficientă.

În plus, aşteptata scădere a cotaţiei petrolului, principalul produs de export al Rusiei, este aştepată să creeze noi probleme pentru finanţele Rusiei. Proiectul de buget pe 2025 pleacă de la ipoteza unei scăderi a preţului mediu al petrolului de la 70 de dolari per baril în 2024, până la 65,5 dolari per baril în 2027, ceea ce va diminua veniturile statului. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)