Ministrul grec de Finanţe, Kostis Hatzidakis a declarat vineri pentru Reuters că Guvernul de la Atena va menţine prudenţa fiscală, pentru a proteja traiectoria de creştere economică şi de ieşire din criza gravă a datoriilor din urmă cu un deceniu, în pofida solicitărilor salariale ale profesorilor şi lucrătorilor de pe feriboturi.

Într-un interviu acordat cu ocazia reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, Hatzidakis a spus că orice satisfacere a cererilor de salarii mai mari nu trebuie să pună în pericol traiectoria descendentă a raportului datorie/PIB.

"Ne-am învăţat lecţia din precedentul deceniu. Grecia a trăit peste posibilităţi", a spus Hatzidakis. Acesta a adăugat că este important să fie menţinut un excedent primar precum şi un deficit structural, ce rămâne după serviciul datoriei, "apropiat de zero".

"Suntem urmăriţi de pieţe şi investitori. Aşa că ştim că prudenţa fiscală este o precondiţie pentru noi să convingem pe toată lumea (-pieţe, investitori-) că suntem un guvern credibil şi o ţară credibilă", a spus oficialul elen.

Întrebat dacă Guvernul poate satisface cererile pentru salarii mai mari ale profesorilor şi lucrătorilor de pe feriboturi, care au intrat miercuri în grevă, Hatzidakis a spus că asta va depinde de cum va afecta ansamblul economiei.

"Încercăm întotdeauna să satisfacem solicitările care vin de la diferite grupuri, în măsura în care aceste cereri nu pun în pericol execuţia bugetară şi ţinta stabilită pentru ţară şi ansamblul economiei Greciei", a explicat Hatzidakis.

Grecia, ţară dependentă de veniturile din turism, înregistrează în prezent unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere economică din Europa, Guvernul de la Atena mizând pe un avans de 2,2% în 2024, iar Fondul Monetar Internaţional pe unul de 2,3%. Este vorba de un ritm de creştere cu mult peste cel de 0,8% prognozat de FMI pentru ansamblul zonei euro, unde o serie de economii cu un puternic sectorul industrial, inclusiv Germania şi Italia, se confruntă cu probleme.

Ministerul Finanţelor de la Atena s-a angajat pentru o rambursare anticipată a unor datorii în valoare de opt miliarde de dolari în 2026, 2027 şi 2028, estimând că asta va duce raportul datorie/PIB, cel mai ridicat din Europa, de la 162% în acest an, până la 149% în 2025 şi 133,4% în 2028.

Dacă va continua pe această traiectorie, Grecia va avea în 2028 un raport datorie/PIB mai mic decât cel al Italiei, care potrivit autorităţilor de la Roma va fi de 135,8% în acest an, urmând a urca la 137,5% în 2027.

Planul fiscal al Greciei pe termen mediu prevede continuarea traiectoriei descendente a raportului datorie/PIB, până la 114,8% în 2038, un obiectiv care în opinia lui Hatzidakis necesită "o combinaţie de prudenţă fiscală şi abordare prietenoasă pentru mediul de afaceri". Rezervele fiscale ale Greciei vor rămâne în vigoare şi orice modificare la adresa lor trebuie făcută în consultare cu creditorii şi partenerii europeni, a mai spus oficialul elen.

Hatzidakis a adăugat că prezenţa sa la sediul central al FMI, unde au avut loc negocieri tensionate în urmă cu un deceniu, în momentul de vârf al crizei datoriilor Greciei, este un memento al nevoii de menţinere a disciplinei fiscale. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)