Majoritatea celor 43 de agenţii ale UE şi-au gestionat corespunzător finanţele în 2023, însă, pentru 4 dintre ele, nu a fost emisă o opinie favorabilă cu privire la modul în care acestea au cheltuit fondurile UE, potrivit raportului anual de audit publicat joi de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

"Auditorii observă că procedurile de achiziţii publice rămân principala sursă de nereguli. Pentru 34 de agenţii, ei au identificat domenii în care se pot aduce îmbunătăţiri", se precizează într-un comunicat al ECA.

Cele 43 de agenţii ale UE, cu sediul în 23 de state membre, se ocupă de sarcini tehnice, ştiinţifice sau de reglementare sau pun în aplicare programe de cheltuieli operaţionale. Agenţiile UE numără peste 16.000 de angajaţi, adică aproape o cincime din întregul personal al UE. Cele mai multe dintre acestea sunt finanţate aproape în întregime de la bugetul UE. Celelalte sunt finanţate parţial sau integral din taxele şi comisioanele percepute de la entităţile din sectorul public şi din cel privat acoperite de activităţile lor.

"În general, gestiunea financiară a agenţiilor UE este bună, dar auditorii găsesc în continuare erori în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Considerăm că ar trebui îmbunătăţite procedurile utilizate pentru acordarea şi implementarea contractelor, astfel încât să se asigure atât respectarea
deplină a normelor aplicabile, cât şi obţinerea celui mai bun raport calitate-preţ", a declarat Francois-Roger Cazala, membrul Curţii responsabil de auditul anual al agenţiilor UE, potrivit comunicatului citat.

Dintre cele 43 de agenţii, 39 au primit o opinie de audit favorabilă cu privire la plăţile lor din 2023. Cele 4 care nu au primit o opinie favorabilă
(tot 4 în 2022 şi 1 în 2021) sunt Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT), Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), Agenţia pentru Securitate Cibernetică (ENISA) şi Agenţia pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie (eu-LISA).

Pentru EIT, opinia cu rezerve a fost emisă din cauza nivelului estimat al erorilor în granturile pe care le-a gestionat agenţia. În cazul celorlalte trei, s-au constatat nereguli în procedurile de achiziţii publice sau în punerea în aplicare a contractelor, precizează sursa citată. Aceste agenţii ar trebui să acorde o atenţie deosebită normelor prevăzute în Regulamentul financiar, subliniază auditorii. În plus, aceştia atrag atenţia asupra deficienţelor procedurale din sistemele de gestiune şi de control. Este vorba, de exemplu, despre lipsa unor verificări adecvate înainte de autorizarea operaţiunilor
sau despre deficienţe în ceea ce priveşte competenţele delegate sau separarea sarcinilor.

"Unele agenţii ar trebui să îmbunătăţească şi respectarea termenelor legale pentru efectuarea plăţilor. Deşi suma totală plătită sub formă de dobânzi de întârziere a fost mică, frecvenţa plăţilor întârziate constatată în cadrul anumitor agenţii poate aduce atingere reputaţiei acestora. Anul acesta, Curtea şi-a completat activităţile recurente de audit cu o analiză a modelelor de finanţare ale celor 12 agenţii ale UE care colectează venituri proprii, fie în plus faţă de subvenţiile primite de la bugetul UE (ACER, AESA, ABE, ECHA, EIOPA, EMA, ERA, ESMA), fie ca sursă unică de finanţare (CdT, OCSP, EUIPO şi SRB). Cuantumul total al veniturilor proprii colectate de agenţiile UE - excluzând contribuţiile la Fondul unic de rezoluţie colectate de Comitetul Unic de Rezoluţie al UE - a fost de 1,1 miliarde de euro în 2023. Aceasta înseamnă aproximativ un sfert din bugetul combinat al tuturor celor 43 de agenţii ale UE pentru anul respectiv. Fluxurile de venituri variază (de exemplu, certificări, autorizări, contribuţii, taxe de înregistrare şi drepturi de proprietate intelectuală), iar modul în care sunt stabilite diferă de la o agenţie la alta", precizează documentul publicat de ECA.

Potrivit Curţii de Conturi Europene, nu toate agenţiile în cauză au fost în măsură să identifice şi să comunice în mod clar, transparent şi separat costurile activităţilor care generează venituri proprii şi costurile activităţilor finanţate de la bugetul UE. Aceste costuri sunt însă importante pentru a îmbunătăţi procesul decizional şi, în special, pentru a se asigura că taxele sunt stabilite la niveluri care nu conduc la deficite sau excedente
semnificative.

Auditorii recomandă ca, în interesul clarităţii şi al unei transparenţe totale, fiecare agenţie care colectează venituri proprii să prezinte informaţiile relevante într-un mod uşor de înţeles în conturile sale anuale finale, în raportul său anual de activitate consolidat şi în documentul unic de programare.
AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)