Creşterea economiei Ungariei va accelera substanţial în primul semestru din 2025, în urma aşteptatului boom din domeniul locuinţelor, sprijinit de măsurile guvernamentale, a afirmat vineri premierul Viktor Orban la postul public de radio, transmite Reuters.

La putere din 2010, veteranul naţionalist nu reuşeşte să revitalizeze economia Ungariei, după ce anul trecut scăderea activităţii economice a dus la o rată anuală a inflaţiei de peste 25% în primul trimestru din 2023, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Planificatele măsuri, pe care Guvernul le va anunţa în următoarele săptămâni, vor include deblocarea economiilor pe termen lung cu ajutorul modificării reglementărilor, a explicat Orban.

Anterior, oficialii de la Budapesta au indicat că planificatele măsuri ar putea canaliza 300 miliarde de forinţi (817,53 milioane de dolari) către piaţa locuinţelor prin eliberarea unora din economiile deţinute în fondurile de pensii private.

"Avem deja cadrul legal pentru aceste măsuri specifice. Vom da un impuls masiv economiei Ungariei. Ritmul creşterii în primul semestru din 2025 va fi "extrem de spectaculos", a declarat Orban.

Confruntat cu alegerile parlamentare din primul semestru din 2026, Orban s-a angajat deja să dubleze avantajele fiscale pentru familii şi a anunţat un program substanţial de injecţii de capital pentru micile afaceri în 2025, precum şi majorări salariale importante.

De la pandemie, deficitul bugetar al Ungariei este în medie de aproape 7% din PIB, iar agenţia de evaluare fiscală Moody's estimează anul acesta un deficit de 5,5% din PIB, chiar după recentele măsuri de reducere a deficitului.

Obiectivul Guvernului în 2024 este un deficit de 4,5% iar vineri Orban a reiterat că deficit va fi mai redus anul viitor, indiferent de planificatele măsuri de stimulare.

"Va trebui să asigurăm finanţare pentru programele menţionate din resursele interne ale economiei Ungariei, într-un mod în care să continuăm reducerea datoriei şi a deficitului. Este posibil", a dat asigurări premierul.

Şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Barnabas Virag, a indicat că va urma probabil o pauză în reducerile de dobânzi, după ce escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu şi perspectivele evoluţiei dobânzilor în SUA au dus la cel mai scăzut nivel al forintului din ultimele 18 luni.

Deprecierea forintului a forţat Banca Ungariei să majoreze de urgenţă dobânzile la finalul lui 2022 pentru sprijinirea monedei naţionale. Anul acesta, forintul a avut cea mai slabă evoluţie în rândul monedelor din Europa Centrală, după ce s-a depreciat cu peste 4% faţă de euro.

"Evoluţiile care au apărut de la finalul lunii septembrie justifică faptul că în acest mediu deciziile de politică monetară ar trebui să se îndrepte spre o pauză în reducerile de dobânzi. Pe de o parte, intensificarea conflictelor geopolitice a accelerat. Pe de altă parte, aşteptările privind reduceri de dobânzi în SUA sunt ridicate, ceea ce afectează apetitul pentru risc în pieţele emergente", a declarat Virag într-un interviu acordat Reuters.

Deşi datele publicate joi au arătat că în septembrie rata anuală a inflaţiei a atins ţinta de 3% a Băncii Naţionale a Ungariei, Virag susţine că este nevoie de prudenţă.

"Majorarea preţurilor materiilor prime şi deteriorarea apetitului pentru risc în pieţele emergente vor influenţa evoluţia inflaţiei. Noi analizăm aceste evoluţii în deciziile de politică monetară", a explicat oficialul ungar. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)