Fondul Monetar Internaţional (FMI) a amânat pe termen nedefinit planificata misiune de consultare cu Rusia, din cauza problemelor tehnice, a anunţat miercuri Aleksei Mozhin, directorul Rusiei la FMI, citat de agenţia rusă de presă TASS, transmite Reuters.

"Conducerea FMI a notificat partea rusă şi Consiliul de Administraţie că activitatea misiunii va fi amânată pe termen nedefinit. Lipsa de pregătire tehnică a misiunii pentru a efectua consultări a fost menţionată ca motiv al amânării misiunii", a declarat Mozhin.

Oficialii FMI nu au răspuns solicitărilor de a comenta informaţia.

După ce Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022, FMI a oprit consultările sale anuale cu Rusia, în condiţiile în care creditorul cu sediul la Washington are consultări cu toate statele membre. Dar în 2 septembrie, Aleksei Mozhin, directorul executiv rus al FMI, a afirmat pentru Reuters că FMI va relua consultările online în 16 septembrie, iar până la 1 octombrie va avea loc o vizită a unei delegaţii FMI la Moscova, pentru întâlniri cu oficialii ruşi.

Ucraina şi aliaţii occidentali s-au opus misiunii în Rusia deoarece ar fi arătat că relaţiile cu Moscova s-au normalizat, în pofida invaziei şi a ocupării unor suprafeţe importante din teritoriul ucrainean.

Decizia FMI a fost comunicată luni, ziua în care misiunea intenţiona să înceapă consultările online. Acestea ar fi fost urmate de o vizită a delegaţiei FMI la Moscova, pentru întâlniri cu oficialii ruşi.

FMI ar fi devenit prima instituţie financiară majoră care trimite o misiune oficială în Rusia de la invadarea Ucrainei, în februarie 2022.

Mozhin a explicat că partea rusă "era extrem de conştientă" că multe ţări din Europa "au discutat despre imposibilitatea reluării cooperării dintre FMI şi Rusia şi a unor astfel de consultaţii".

Conform unui document consultat de Reuters săptămâna trecută, nouă state europene au protestat contra planurilor Fondului Monetar Internaţional de a relua misiunile în Rusia, spunând că un dialog cu o ţară care a invadat altă ţară ar afecta reputaţia instituţiei financiare.

"Vrem să exprimăm nemulţumirea noastră profundă faţă de astfel de planuri ale FMI", se arată în scrisoarea adresată şefului FMI, Kristalina Georgieva, de miniştrii de Finanţe din Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Suedia, Islanda, Danemarca, Norvegia şi Polonia, consultată de Reuters.

Georgieva a participat săptămâna trecută la Budapesta la reuniunea guvernatorilor băncilor centrale şi miniştrilor de Finanţe din UE, iar cele nouă ţări urmau să pună întrebări şefului FMI în legătură cu planurile instituţiei privind Rusia.

"Ce recomandări vrea să facă FMI Rusiei la finalul consultărilor? Cum să gestioneze mai bine o economie de război?", a spus un oficial de rang înalt din zona euro.

În scrisoare se arată că Rusia, ca ţară agresoare, nu ar trebui să beneficieze de consilierea FMI, iar, dacă instituţia merge mai departe cu planurile sale, va fi redusă disponibilitatea ţărilor donatoare de a sprijini Ucraina prin iniţiativele FMI, deoarece ar submina încrederea în Fond.

"Donatorii pot alege alte instituţii, cum ar fi Banca Mondială sau BERD", a apreciat oficialul din zona euro.

În scrisoare se arată că orice date furnizate FMI de Rusia vor fi cenzurate pentru a demonstra că economia face faţă cu bine războiului şi rezistă sancţiunilor occidentale, ceea ce face evaluarea FMI inadecvată.

De asemenea, Moscova va folosi misiunea FMI în propriile sale scopuri de propagandă, afectând reputaţia FMI. "Prin urmare, cerem FMI să nu reia cooperarea cu Rusia, să-şi menţină angajamentele şi să respecte principiile din Carta ONU", susţin cele nouă ţări.

"Cerem tuturor instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv FMI şi conducerii sale, să continue să se abţină de la activităţile care implică un stat agresor şi să nu reia dialogul, atât timp cât Rusia continuă războiul de agresiune contra Ucrainei", se arată în scrisoare.

Ultima misiune anuală a FMI în Rusia a fost în noiembrie 2019, înainte de pandemie.

Multe state occidentale au discutat despre posibilitatea excluderii Rusiei din FMI, după invadarea Ucrainei, dar iniţiativa s-a lovit de opoziţia altor state membre cu cote ridicate de vot, cum ar fi China şi India. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)