Cele mai recente previziuni ale Guvernului de la Moscova sugerează că economia rusească va fi într-o formă bună până la următoarele alegeri, însă acest optimism ar putea fi contrazis de intensificarea sancţiunilor şi continuarea războiului din Ucraina, transmite Bloomberg.

Potrivit scenariului de bază folosit la elaborarea prognozelor macroeconomice până în 2023, care sunt pregătite de Ministerul Economiei şi consultate de Bloomberg News, Rusia se aşteaptă la o creştere economică anuală de cel puţin 3% în ultimii trei ani ai actualului mandat de preşedinte al lui Vladimir Putin. De asemenea, prognozele mai arată că inflaţia va fi la un nivel scăzut şi stabilă, în intervalul ţintă al băncii centrale, iar la aceasta se vor adăuga tendinţe pozitive pentru investiţii, consum şi veniturile gospodăriilor.

Însă aceste previziuni vin în contradicţie cu cele elaborate de numeroşi analişti, care nu au putut consulta însă calculele interne ale Guvernului de la Moscova. "Ne aşteptăm la o creştere medie a PIB-ului Rusiei de 1,5% până în 2030 şi la o inflaţie uşor peste ţinta Băncii Rusiei", spune Oleg Kuzmin, economist şef la Renaissance Capital în Moscova. "Multe vor depinde de dinamica preţurilor la petrol şi alte bunuri exportate de Rusia pe pieţele mondiale, precum şi de modul în care va evolua situaţia geopolitică", a adăugat Kuzmin.

Este neclar dacă prognozele macroeconomice includ ipoteza că războiul şi sancţiunile vor continua până la alegerile din 2030. Guvernul de la Moscova a trecut la o planificare bugetară pe şase ani, de la una pe trei ani, după ce în luna martie a acestui an Putin a stabilit obiective până în 2030 pentru mai multe proiecte naţionale care vor costa zeci de miliarde de dolari.

Chiar şi în conformitate cu "scenariul de tip Goldilock" avut în vedere de Guvernul de la Moscova, obiectivele economice ale preşedintelui vor fi "atinse doar la limită" în 2030, susţine Alex Isakov, economist pentru Rusia la Bloomberg Economics.

Analiştii recunosc că economia rusească le-a contrazis aşteptările referitoare la un colaps, după ce a fost lovită de sancţiuni fără precedent, ca urmare a invadării Ucrainei. Majorările semnificative ale cheltuielilor statului în sectorul apărării precum şi pentru protejarea firmelor ruseşti de impactul sancţiunilor au dus la o revenire puternică a creşterii, pe măsură ce economia de război a Rusiei s-a ajustat treptat la sancţiuni.

Conform prognozelor consultate de Bloomberg, Produsul Intern Brut al Rusiei ar urma să înregistreze un avans de 3,9% în acest an, în timp ce salariile reale şi vânzările cu amănuntul ar urma să se majoreze cu peste 9%, respectiv 7%. Ulterior, avansul PIB-ului ar urma să se modereze până la 2,5% - 2,8% pe an, pentru a reveni la o expansiune de cel puţin 3% începând din 2028 şi până în 2030.

Productivitatea într-o economie care se luptă cu o gravă criză de mână de lucru ar urma să crească, anual, cu 2,8% în intervalul de prognoză.

Inflaţia ar urma să încetinească până la ţinta de 4% a băncii centrale abia în 2026. Creşterea accelerată a preţurilor a forţat Banca Rusiei să majoreze dobânda de bază, cu 200 de puncte, până la 18% în luna iulie.

Chiar dacă rata şomajului este prognozată să rămână la un minim istoric de 2,6%, prognozele Guvernului de la Moscova întrevăd o uşoară accelerare a producţiei industriale, de la 3,3% în 2028, până la 3,7% în 2030. De asemenea, avansul înregistrat de vânzările cu amănuntul şi investiţii ar urma să rămână unul robust, de aproximativ 4% pe an.

Prognozele guvernamentale "sunt, în mod tradiţional, optimiste", spune Sofya Donets, economist la T-Investments. Potrivit acesteia, economia rusească ar putea creşte cu 1,5%-2% pe an până în 2030, "dar foarte multe depind de situaţia geopolitică". AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)