Rezerva Federală se pregăteşte să reducă ratele dobânzilor în cadrul reuniunii din 17-18 septembrie, pentru prima dată de la pandemia COVID-19, se arată într-o analiză realizată de fintechul iBanFirst, referitoare la evoluţia sistemului bancar mondial în perioada imediat următoare.

Potrivit sursei citate, Banca Centrală Europeană a început deja acest nou ciclu monetar şi este de aşteptat să continue în septembrie cu o nouă reducere de 25 de puncte de bază. Pe de altă parte, Japonia ar putea creşte din nou ratele, deoarece economia sa dă semne de redresare, susţine Alin Latu, Country Manager pentru România şi Ungaria în cadrul iBanFirst.

Astfel, conform celor mai recente date ale Biroului de Statistică a Muncii din SUA, în perioada aprilie 2023 - martie 2024, au fost create cu 818.000 mai puţine locuri de muncă decât se preconiza.

Acest decalaj a generat critici la adresa Fed, fiind acuzată că nu a reacţionat suficient de rapid la evoluţiile economice şi că ar fi trebuit să reducă ratele mai devreme. Unii analişti susţin că această situaţie justifică o reducere a ratei dobânzii cu 50 de puncte de bază în cadrul reuniunii din 17-18 septembrie, în loc de reducerea de 25 de puncte de bază prognozată de consensul Bloomberg. Totuşi, această interpretare este greşită, consideră Alin Latu.

Cifrele privind ocuparea forţei de muncă în SUA sunt adesea revizuite. În plus, estimarea finală, care ar putea diferi, va fi disponibilă abia în februarie 2025, deci nu ar trebui exagerată importanţa acestei cifre, arată analistul.

Privind datele într-un context mai larg şi luând în considerare indicatori cum ar fi rata de ocupare a hotelurilor şi rezervările pentru spectacolele de pe Broadway, este evident că economia se menţine solidă, iar consumatorii americani continuă să cheltuiască într-un ritm susţinut. Astfel, ciclul de reducere a ratelor dobânzii al Fed este bine sincronizat - nici prea devreme, nici prea târziu. O reducere de 25 de puncte de bază în septembrie va fi, probabil, suficientă pentru a menţine stabilitatea economică.

În zona euro, creşterea economică continuă să stagneze sub pragul de 1%. Politica monetară a BCE rămâne insuficient de acomodativă. "Având în vedere situaţia economică fragilă din Europa, o reducere a ratei dobânzii cu 50 de puncte de bază în septembrie ar fi mult mai justificată decât reducerea de 25 de puncte de bază iniţial prevăzută", este de părere analistul de la iBanFirst.

În ceea ce priveşte aprecierea recentă a euro, analiştii menţionează că în ultimele săptămâni s-au vehiculat diverse teorii: creşterea optimismului investitorilor faţă de perspectivele economice din zona euro, aşteptările privind reducerea ratelor de către Fed şi altele asemenea. "În realitate, principalul factor al aprecierii EUR/USD este scăderea randamentelor obligaţiunilor americane. Acest fenomen îi determină pe investitori să se orienteze de la dolar către alte monede, inclusiv euro. Totuşi, durabilitatea acestei tendinţe este incertă. Decalajul economic structural dintre zona euro şi SUA rămâne un factor pe termen lung care ar putea influenţa negativ euro", relevă analiza citată.

Începând din 2022, inflaţia în Japonia a revenit, salariile au înregistrat creşteri substanţiale - o majorare negociată de 5,3% în primăvara anului 2024 - iar piaţa bursieră a ieşit din stagnare. Acesta ar putea fi, în sfârşit, sfârşitul deflaţiei.

Deşi îmbătrânirea populaţiei şi datoria publică uriaşă rămân provocări structurale, economia Japoniei pare să fi revenit pe o traiectorie ascendentă, preconizează analistul. "Creşterile salariale au impulsionat consumul şi au redus tendinţa de economisire, în timp ce investiţiile corporative au înregistrat o creştere semnificativă. Se conturează astfel un ciclu economic favorabil", se mai spune în analiză.

În prezent, Banca Japoniei are rolul crucial de a consolida această traiectorie economică. O nouă majorare a ratei dobânzii este, fără îndoială, necesară. Deşi aceasta probabil nu va fi implementată în această lună, este de aşteptat ca o creştere de 10 puncte de bază să fie anunţată în trimestrul al patrulea.

Fintechul iBanFirst furnizează companiilor de comerţ servicii de plăţi transfrontaliere, schimb valutar şi management al riscului, combinând capacităţile unei platforme de ultimă generaţie cu expertiza specialiştilor în domeniul forex. Cu peste 350 de angajaţi în 10 ţări europene şi un volum de tranzacţii de circa 1,4 miliarde de euro lunar, iBanFirst este listată de Financial Times ca una dintre companiile cu cea mai rapidă creştere din Europa. AGERPRES/(AS - autor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)