Odată cu apropierea verii, turiştii vor inunda cele mai populare destinaţii din Europa. Datele cele mai recente arată că industria turismului s-a stabilizat după declinul grav înregistrat în perioada pandemiei de Covid-19. Însă, de cealaltă parte, turismul de masă şi supraaglomerarea continuă să pună presiuni asupra comunităţilor locale, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

După căderea din timpul pandemiei de Covid-19, industria turismului din întreaga Europă a continuat să accelereze în 2023 şi 2024, apropiindu-se, şi în unele ţări, chiar depăşind valorile înregistrate înainte de pandemie.

În primul trimestru din 2024, au fost înregistrate 452,6 milioane înnoptări în structurile de primire turistică, o creştere de 7% comparativ cu primul trimestru din 2023, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Eurostat.

Vizitatorii străini au fost responsabili pentru aproximativ 45% din totalul înnoptărilor în primele trei luni din 2024, cu diferenţe mari între ţările membre. Cea mai mare pondere a turiştilor străini în înnoptările în structurile de primire turistică la începutul anului a fost înregistrată în Malta (91%), Cipru (87%), Luxemburg (82%) şi Austria (78%). Urmează în ordine: Portugalia, Croaţia, Spania, Slovenia, Letonia şi Belgia. La coada clasamentului sunt Germania, România şi Polonia, unde ponderea turiştilor străini în înnoptările în structurile de primire turistică a fost de aproximativ 20%.

Denumite ironic drept state 'Club Med' în perioada crizei datoriilor suverane din urmă cu 15 ani, economiile Spaniei, Greciei şi Portugaliei înregistrează acum performanţe economice cu mult superioare statelor din nord, graţie revenirii turismului.

Cele trei state au fost nevoite să suporte măsuri dure de austeritate la începutul anilor 2010, impuse de partenerii din UE, care s-au grăbit să dea vina pe fiscalitatea relaxată şi lipsa de competitivitate pentru problemele lor economice.

Însă, odată cu încheierea pandemiei de Covid-19, "situaţia s-a schimbat", spune Zsolt Darvas, economist la think tank-ul Bruegel. "Astăzi, acele ţări cresc mai rapid decât media UE şi nu mai sunt văzute drept oaia neagră", a adăugat Zsolt Darvas.

Cu partea însorită sus: revenirea turismului după pandemie
Turismul în cele trei ţări a atins un nivel record anul trecut, după ridicarea restricţiilor de călătorie din timpul pandemiei. În plus, cele trei state beneficiază şi de pe urma fondului uriaş de relansare pus la punct de UE, al cărui mix de împrumuturi şi granturi, în schimbul reformelor structurale, este îndreptat în principal spre ţările din sud.

PIB-ul Spaniei a crescut cu 2,5% anul trecut, economia Portugaliei a avansat cu 2,3% iar a Greciei cu două procente. Comparativ, creşterea economică înregistrată de toate cele 27 de state membre UE a fost de 0,4%, fiind trasă în jos de contracţia cu 0,3% a PIB-ului Germaniei, care a fost cea mai slab performantă economie importantă a lumii în 2023.

Sectorul turistic din Italia a înregistrat în 2023 cel mai mare număr de turişti din istorie, după o creştere de 13,4% a sosirilor şi una de 9,5% a înnoptărilor comparativ cu 2022, potrivit celor mai recente date venite de la Institutul naţional de statistică (Istat) şi Ministerul Turismului. Aceste cifre sunt cu mult peste cele din 2019, anul de dinainte de pandemie.

Turismul în Slovenia a înregistrat rezultate record anul trecut, în pofida inundaţiilor devastatoare care au lovit ţara la începutul lunii august. Ţara, cu aproximativ 2,1 milioane de locuitori, a primit 6,2 milioane de turişti, în creştere cu 5,5% comparativ cu 2022 şi cu doar 0,6% mai puţini decât în 2019. Înnoptările au crescut cu 3,5% în ritm anual, până la 16,1 milioane, depăşind cifrele din 2019 cu două procente.

Cu toate acestea, industria s-a confruntat cu numeroase provocări în ultimii ani, una fiind lipsa cronică de personal. În Austria, de exemplu, firma de consultanţă Deloitte a examinat situaţia din turism împreună cu Asociaţia hotelierilor din Austria (OHV). Potrivit unui raport al Deloitte, costurile mari, deficitul de personal şi economia slabă sunt o povară.

UE sprijină turismul în vecinătatea blocului comunitar
În Macedonia de Nord, numărul turiştilor înregistraţi în perioada ianuarie-aprilie 2024 a crescut cu 15,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar numărul înnoptărilor s-a majorat cu 15,2%. Majoritatea turiştilor au venit din Turcia, Germania, Serbia, Grecia, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia.

Agenţia pentru promovarea şi sprijinirea turismului în Macedonia de Nord (APPT) lucrează în prezent la implementarea unui proiect Interreg IPA-CBC pentru cooperare transfrontalieră cu Grecia, finanţat prin Instrumentul UE de asistenţă pentru preaderare (IPA). Aceste fonduri sprijină ţările din zona de extindere a UE.

Ţara vecină, Albania, a fost vizitată de 10,1 milioane de turişti anul trecut, o creştere de 35% comparativ cu 2022, an în care ţara a fost vizitată de 7,5 milioane de turişti. Trendul ascendent a continuat în primele luni din 2024, când aproximativ 974.000 de turişti străini au vizitat Albania numai în luna mai, ceea ce duce numărul total de turişti la peste 3,3 milioane în primele cinci luni ale anului.

Bulgaria şi Croaţia: adoptarea euro este crucială pentru turism
Directorul Consiliului Naţional pentru Turism din Bulgaria, Polina Karastoyanova, a spus la un forum economic organizat la Sofia că pentru Bulgaria, ca destinaţie turistică, este important să devină parte a zonei euro. Karastoyanova a adăugat că industria turismului este unul dintre puţinele sectoare din Bulgaria care are potenţialul de a se dubla.

La o conferinţă cu privire la riscurile şi provocării trecerii la euro în Croaţia, care a avut loc la finele lunii mai, Mislav Brkic de la Banca Naţională a Croaţiei a susţinut că ţările precum Croaţia, care a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2023, şi Bulgaria au cel mai mult de câştigat de pe urma faptului că fac parte din uniunea monetară. Brkic a spus că, prin adoptarea euro, Croaţia a devenit mai sigură pentru pieţe, şi că va exista şi un impact pozitiv asupra turismului.

Turismul este o industrie importantă în economia Croaţiei, fiind responsabil pentru aproape 20% din PIB. Potrivit datelor Eurostat, în primul trimestru din 2024, Croaţia s-a plasat pe locul al doilea în funcţie de creşterea procentuală a numărului de înnoptări ale turiştilor străini, cu un avans de 22% comparativ cu aceiaşi perioadă a anului trecut.

Combaterea supraaglomerării
Chiar dacă avansul nivelului turismului în Europa oferă o perspectivă optimistă pentru economiile locale şi naţionale, supraaglomerarea în momentele de vârf, cum este sezonul estival, provoacă resentimente în rândul rezidenţilor din destinaţiile turistice populare de pe continent.

Creşterea site-urilor web precum Airbnb a provocat excese precum turismul de masă, închirieri ilegale şi presiuni asupra pieţei locuinţelor, potrivit membrilor Parlamentului European.

În oraşe italiene precum Veneţia, Roma şi unele oraşe din regiunea Toscana, rezidenţii cer ca afluxul de vizitatori să fie controlat şi restricţionat mai bine. În încercarea de a reduce aglomerările, Veneţia a introdus recent o taxă de intrare pentru vizitele de o zi.

În Spania, primarul din Palma de Mallorca, Jaime Martinez, a prezentat o serie de planuri destinate contracarării turismului de masă în centrul oraşului. Cea mai importantă propunere este o interdicţie cu privire la închirierea de noi spaţii pentru turişti, sub orice formă, a informat media locală. De asemenea, primarul a sugerat introducerea de reglementări care să limiteze închirierea de proprietăţi de către străini.

În Ţările de Jos, Amsterdam a înregistrat, de asemenea, o creştere a numărului de vizitatori în 2023 comparativ cu 2022. Anul trecut, 15,1 milioane de vizitatori de o zi au vizitat Amsterdam-ul, în creştere faţă de 13,4 milioane în 2022. Aproximativ 60% dintre vizitatori au venit din Ţările de Jos, iar restul de peste hotare.

Oraşul se aşteaptă ca numărul de turişti să continue să crească. "Fluxul de vizitatori pune presiune asupra facilităţilor şi, în special, centrul oraşului este deseori mult prea aglomerat", se arată într-un comunicat emis de municipalitate.

În luna martie 2024, Consiliul UE şi-a dat aprobarea finală cu privire la o reglementare care cere platformelor de închiriere să comunice municipalităţilor, printre altele, datele referitoare proprietarii de locuinţe oferite spre închiriere. Asta va ajuta administraţiile locale să ia măsuri mai stricte dacă proprietarii nu respectă regulile. Parlamentul European a aprobat deja aceste reglementări în luna februarie 2024.

Verificarea faptelor: steaguri curcubeu pe hotelurile greceşti înainte de EuroPride 2024
În perioada 21-29 iunie 2024, oraşul Salonic din Grecia va găzdui EuroPride, un eveniment internaţional pan-european pentru comunitatea LGBTQ+, găzduit în fiecare an de un alt oraş european. Evenimentul atrage foarte mulţi turişti în oraşul gazdă cu prilejul sărbătorilor. În luna aprilie, pe social media au circulat zvonuri false că Guvernul grec a emis un ordin obligatoriu pentru hotelurile din Salonic să arboreze steaguri curcubeu în avanpremiera evenimentului.

Echipa de verificare a faptelor de la Agence France-Presse (AFP) a dezminţit aceste afirmaţii, explicând că Ministerul Turismului din Grecia a pus la dispoziţia hotelurilor orientări pentru a-şi face unităţile mai prietenoase pentru comunitatea LGBTQ+ dar acesta au fost doar recomandări cu caracter voluntar.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, ANP, ANSA, APA, ATA, BTA, dpa, HINA, Lusa, MIA şi STA, participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)