Comisia Europeană a salutat acordul provizoriu la care au ajuns joi Parlamentul European şi Consiliul referitor la reducerea emisiilor şi a consumului de energie ale clădirilor în întreaga UE, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

"Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor este vitală pentru atingerea obiectivului nostru ambiţios referitor la neutralitatea climatică şi va aduce beneficii concrete cetăţenilor noştri. Renovările reprezintă investiţii într-un viitor mai bun. Ele vor îmbunătăţi calitatea vieţii, le vor permite oamenilor să îşi folosească rezervele financiare pentru alte investiţii şi vor stimula economia. Am încredere că acest acord va genera un val de renovări în întreaga Uniune, respectând în acelaşi timp diversitatea parcului imobiliar al UE", a declarat comisarul pentru Energie, Kadri Simson.

Directiva revizuită privind performanţa energetică a clădirilor va stabili o serie de măsuri care vor ajuta guvernele din UE să amelioreze structural performanţa energetică a clădirilor, cu un accent special pe clădirile cu cele mai slabe performanţe.

Fiecare stat membru îşi va adopta propria traiectorie naţională de reducere a consumului mediu de energie primară al clădirilor rezidenţiale cu 16% până în 2030 şi cu 20-22% până în 2035, fiind permisă o flexibilitate suficientă pentru luarea în calcul a circumstanţelor naţionale. Statele membre sunt libere să aleagă clădirile vizate şi măsurile aplicabile. Măsurile naţionale vor trebui să garanteze că cel puţin 55% din scăderea consumului mediu de energie primară se realizează prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanţe.

În ceea ce priveşte parcul imobiliar nerezidenţial, normele revizuite impun îmbunătăţirea treptată a acestuia prin intermediul unor standarde minime de performanţă energetică. Se preconizează astfel renovarea a 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanţe până în 2030 şi a 26% dintre clădirile cu cele mai slabe performanţe până în 2033. Statele membre vor avea posibilitatea de a excepta de la aceste obligaţii anumite categorii de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanţă.

Pentru a combate sărăcia energetică şi a reduce facturile la energie, măsurile de finanţare vor trebui să stimuleze şi să însoţească renovările, vizând în special clienţii vulnerabili şi clădirile cu cele mai slabe performanţe, în care locuiesc o proporţie mai mare de familii sărace din punct de vedere energetic. Totodată, statele membre vor avea obligaţia să asigure garanţii pentru chiriaşi, contribuind astfel la combaterea riscului de evacuare a familiilor vulnerabile ca urmare a creşterii disproporţionate a chiriilor în urma unei renovări.

Directiva revizuită privind performanţa energetică a clădirilor conţine măsuri de îmbunătăţire atât a planificării strategice a renovărilor, cât şi a instrumentelor de asigurare a ducerii la bun sfârşit a acestor renovări. În conformitate cu dispoziţiile convenite, statele membre: vor institui planuri naţionale de renovare a clădirilor pentru a stabili strategia naţională de decarbonizare a parcului imobiliar şi modalităţile de eliminare a barierelor rămase, cum ar fi cele legate de finanţare, formare şi atragerea unui număr mai mare de lucrători calificaţi; vor institui scheme naţionale de paşapoarte de renovare a clădirilor pentru a îndruma proprietarii de clădiri cu privire la etapele renovărilor având ca finalitate crearea unor clădiri cu emisii zero; vor înfiinţa ghişee unice pentru proprietarii de locuinţe, IMM-uri şi toţi actorii din lanţul valoric al renovării, care vor primi sprijin şi orientări specifice şi independente.

În plus, acordul va ajuta UE să elimine treptat cazanele pe bază de combustibili fosili. Subvenţiile pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili nu vor fi permise începând cu 1 ianuarie 2025. Directiva revizuită introduce un temei juridic clar pornind de la care statele membre să poată stabili cerinţe pentru generatoarele de căldură pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră, a tipului de combustibil utilizat sau a ponderii minime de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire. Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească măsuri specifice privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizaţi pentru încălzire şi răcire, în vederea eliminării complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

În acelaşi timp, acordul va încuraja mobilitatea durabilă datorită dispoziţiilor privind precablarea, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi spaţiile de parcare pentru biciclete. Precablarea va deveni norma pentru clădirile noi şi renovate. Astfel, se va facilita accesul la infrastructura de reîncărcare, iar acest lucru va contribui la realizarea obiectivelor ambiţioase ale UE în materie de climă. În plus, vor exista cerinţe mai stricte privind numărul de puncte de reîncărcare atât în clădirile rezidenţiale, cât şi în cele nerezidenţiale. Statele membre vor trebui, de asemenea, să elimine obstacolele care împiedică instalarea punctelor de reîncărcare, pentru a garanta că "dreptul la conectare" devine o realitate. În general, punctele de încărcare vor trebui să permită încărcarea inteligentă şi, după caz, încărcarea bidirecţională. În cele din urmă, dispoziţiile vor asigura existenţa unui număr suficient de spaţii de parcare pentru biciclete, inclusiv pentru biciclete cargo.

Directiva revizuită va face din clădirile cu emisii zero noul standard pentru clădirile noi. În temeiul acordului, toate clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale noi trebuie să aibă emisii din combustibili fosili egale cu zero, începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile aflate în proprietate publică şi începând cu 1 ianuarie 2030 pentru toate celelalte clădiri noi, cu posibilitatea unor derogări specifice.

Statele membre vor trebui, de asemenea, să se asigure că noile clădiri sunt proiectate pentru tehnologia solară, ceea ce înseamnă că ele trebuie să fie adecvate pentru plasarea pe acoperiş a instalaţiilor fotovoltaice sau termice solare. Încorporarea instalaţiilor de energie solară va deveni norma pentru clădirile noi. Pentru clădirile publice şi nerezidenţiale existente, energia solară va trebui să fie instalată treptat, începând din 2027, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic şi funcţional. Aceste dispoziţii vor intra în vigoare la momente diferite, în funcţie de tipul şi dimensiunea clădirii.

Este necesar ca acordul provizoriu de vineri să fie adoptat în mod oficial de Parlamentul European şi de Consiliu. După încheierea acestui proces, noua legislaţie va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi va intra în vigoare. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu)