Republica Moldova a depăşit valul inflaţionist înregistrat pe fondul războiului din Ucraina, al crizei energetice şi alimentare, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armaşu, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a subliniat că inflaţia în Republica Moldova a scăzut de la 34% în 2022 la 6,3% la finalul lunii octombrie a acestui an, cu ţintă de apropiere de pragul de 5%, pe termen mediu.

Guvernatorul Băncii Centrale din Republica Moldova susţine, de asemenea, că politica monetară a fost relaxată, astfel încât băncile comerciale să poate credita mai mult atât companiile, cât şi populaţia, în vederea stimulării consumului intern.

AGERPRES: Inflaţia reprezintă un indicator important pentru fiecare economie a acestei lumi. Care este pragul de inflaţie pe care vi l-aţi propus dumneavoastră, Republica Moldova, în 2023?

Octavian Armaşu: Prin instrumentele noastre de politică monetară, noi ţintim inflaţia de 5% pe termen mediu, cu un interval de variaţie de +/-1,5%. Noi deja am intrat în acest interval de variaţie la finele lunii octombrie, cu o inflaţie de 6,3%. Astfel, noi am depăşit acel val inflaţionist, care a venit la finele anului 2021, o dată cu criza energetică, cu creşterea preţurilor produselor alimentare şi care a culminat cu războiul din Ucraina. Am avut o perioadă destul de dificilă. Inflaţia a ajuns la un nivel foarte înalt, 34%, din varii motive, având în vedere structura economiei din Republica Moldova, volatilitatea ei şi deschiderea ei, dar şi expunerea la mai multe lanţuri de aprovizionare care erau legate şi conectate de Ucraina. Toate acestea au avut efect.

Prin politicile monetare, destul de aspre, aş zice eu, dar pe care noi le-am calibrat ca timp optim, am reuşit să aducem inflaţia aproape de ţintă, în intervalul de variaţie. Acum, intrăm în altă etapă. Noi ne aşteptăm să avem o inflaţie care va fi în intervalul de variaţie, în perioada următoare, cel puţin 24 de luni, perioada noastră de prognoză, şi pentru asta vom utiliza iarăşi toate instrumentele, dar în acelaşi timp BNM va promova o politică monetară stimulativă pentru a susţine recuperarea economiei după acest lanţ de criză.

AGERPRES: Cum vedeţi revenirea pe creştere economică a Republicii Moldova, după recesiunea din 2022?

Octavian Armaşu: Revenirea are loc în condiţii deloc simple. În primul rând, mă refer la contextul regional, dar şi global. Iarăşi vorbim de acelaşi război din Ucraina, care este în imediata vecinătate şi are un impact asupra economiei din Republica Moldova. Vorbim de o încetinire a creşterii în Uniunea Europeană, în zona euro. Uniunea Europeană este piaţa noastră cea mai importantă de desfacere, respectiv are un impact pentru cererea produselor noastre. În acest context, recuperarea economică trebuie susţinută puternic atât de politica monetară, cât şi de cea fiscală. Deci, pe partea monetară noi chiar recent am mai făcut un pas de relaxare a condiţiilor monetare. Am mai redus şi rata de bază şi am relaxat şi rezervele obligatorii, astfel încât să asigurăm accesul mai uşor şi bani mai ieftini pentru agenţii economici şi pentru populaţie, ca să susţinem consumul. Totodată, ne aşteptăm şi pe partea fiscală la un impuls fiscal pentru economie.

AGERPRES: În ce măsură este importantă independenţa deciziilor Băncii Naţionale în acest proces?

Octavian Armaşu: Eu aş zice că independenţa este crucială, pentru că deciziile de politică monetară întotdeauna sunt dificile, ele întotdeauna sunt dureroase, ele niciodată nu plac. Noi am trecut acest ciclu inflaţionist cu foarte multe critici, dar până la urmă am mers conform agendei pe care ne-am propus-o şi ne-am atins obiectivele, în pofida tuturor criticilor. Dacă nu ar fi fost Banca Centrală independentă, noi nu am fi putut să implementăm aceste instrumente. Totodată, este importantă, pe lângă independenţă, o coordonare strânsă între politica monetară şi politica fiscală, o cooperare între Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor. Atunci când există această coordonare, efectele ambelor politici devin mai pronunţate, apar sinergii între cele două politici şi economia mai bine răspunde la politicile promovate de cele două instituţii.

AGERPRES: Cum explicaţi profitul obţinut de băncile comerciale din Republica Moldova atât anul trecut şi în prima jumătate a acestui an?

Octavian Armaşu: În perioade în care Banca Naţională majorează ratele, e normal ca şi profiturile băncilor să fie în creştere. Lucrul acesta s-a observat şi în Republica Moldova, şi în mai multe ţări din regiune, şi chiar din Uniunea Europeană. Totodată, eu cred că este bine şi pentru sănătatea băncilor. Când băncile acumulează capital prin profituri, acest capital le permite să îşi majoreze şi mai mult portofoliul de credite şi să finanţeze mai mult economia.

AGERPRES: Moldova are 11 bănci comerciale. E mult, e puţin pentru o ţară de dimensiunea Republicii Moldova?

Octavian Armaşu: Noi avem 11 bănci, dar, ca să înţelegeţi, ele sunt foarte diferite. Avem patru bănci sistemice. Avem bănci de dimensiuni medii şi avem şi bănci mai mici. Fiecare are nişa sa în piaţă. Fiecare are locul său în piaţă. Atâta timp cât au un model de business viabil, noi susţinem şi supraveghem aceste instituţii care ele să nu acţioneze în detrimentul deponenţilor, să îşi facă business-ul transparent şi banii deponenţilor să fie în siguranţă.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Care sunt cele mai solide relaţii pe care le aveţi cu băncile centrale din regiune, cu Banca Naţională a României şi cu alte bănci naţionale din Uniunea Europeană?

Octavian Armaşu: Cu Banca Naţională a României ne leagă o relaţie mai specială. Chiar de la fondarea Băncii Naţionale a Moldovei s-au stabilit aceste relaţii şi Banca Naţională a Moldovei permanent a avut susţinere, şi prin asistenţă tehnică, şi prin consultanţă, de la colegii de la Banca Naţională a României. Şi această cooperare continuă şi până astăzi şi aş zice că ia amploare. Noi am avut mai recent două proiecte twinning cu Banca Naţională a României. Primul a fost în procesul de reformă bancară, când Banca Naţională a Moldovei a reformat sectorul bancar din Moldova. Noi am implementat principiile Basel III, am implementat directivele europene, am transparetizat acţionarii din sectorul bancar, am implementat o guvernanţă sănătoasă în băncile comerciale şi ne-am dezvoltat instrumentele de supraveghere. Sigur că asta fost făcut şi cu colegii din Banca Naţională a României.

Alături de Banca Naţională a României, aş menţiona şi Banca Naţională a Olandei, care şi ea participă în al doilea proiect twinning, Banca Lituaniei şi Banca Belgiei. Avem o cooperare strânsă cu Banca Olandei şi Banca Belgiei, deoarece facem parte din aceeaşi constituentă şi cu toate ţările din constituentă, de fapt, cooperăm destul de strâns. Mai recent, începem a stabili relaţii şi cu Banca Centrală Europeană, din moment ce Moldovei i-a fost acordat statutul de ţară candidată. Au început primele interacţiuni. Sperăm că în viitorul apropiat vor fi iniţiate negocierile cu Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană şi aceasta va crea condiţiile pentru o cooperară mai intensă şi cu Banca Centrală Europeană.AGERPRES (A- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)