În căutarea unui echilibru între nevoia de mână de lucru şi competitivitate, Germania se gândeşte să introducă şi ea săptămâna de lucru de patru zile, o idee care a fost deja studiată în alte ţări europene şi testată de unele companii, transmite AFP.

Subiectul apare însă pe agenda primei economii europene tocmai într-un moment în care se prefigurează spectrul unei recesiuni, ceea ce face patronatul nervos. Alţii văd însă în această criză ocazia unor transformări radicale.

Pentru Maximilian Hermann, weekendul începe vinerea când îşi pune casca pentru a face un tur cu motocicleta prin Alpii bavarezi. La fel ca şi colegii săi, acest manager de proiect în vârstă de 29 de ani a făcut trecerea la săptămâna de lucru de patru zile la începutul anului. Angajatorul său, firma KlimaShop, care se ocupă cu instalarea de pompe de căldura şi sisteme de aer condiţionat la Augsburg, sudul Germaniei, este una din companiile care la începutul anului a decis să treacă la săptămâna de lucru de patru zile şi un total de 38 de ore lucrate, în loc de 40 de ore împărţite de-a lungul a cinci zile. Altfel spus, fiecare din cei 30 de angajaţi ai firmei KlimaShop lucrează în fiecare zi cu o oră şi jumătate mai mult dar au o zi liberă suplimentară în fiecare săptămână, cu acelaşi salariu.

În cursul negocierilor salariale anuale pentru lucrătorii din industria siderurgică, care vor începe la mijlocul lunii noiembrie, puternicul sindicat IG Metall intenţionează să solicite introducerea săptămânii de lucru de patru zile, via o reducere a programului de lucru săptămânal, de la 35 până la 32 de ore, la acelaşi salariu.

Firma de consultanţă în management Intraprenoer va pilota primul mare test vizând săptămâna de lucru de patru zile în Germania, împreună cu organizaţia 4 Day Week Global, care a realizat deja studii similare în alte ţări dezvoltate, în special în Marea Britanie.

Începând din 2024, până la 50 de companii de diferite mărimi şi sectoare ar urma să testeze, timp de şase luni, o reducerea programului de lucru la acelaşi salariu, obiectivul fiind evitarea unei scăderi a productivităţii. Intraprenoer, care a introdus vinerea liberă pentru angajaţii săi încă din 2016, spune că în prezent există 33 de companii care sunt interesate să participe la acest experiment.

Însă exist deja mai multe companii din prima economie europeană care au făcut deja acest pas. Wolfgang Schmidt, fondatorul unei companii care produce maşini unelte la Hamburg, nordul Germaniei, spune că a introdus săptămâna de lucru de 38 de ore încă de la finele lui 2022, pentru a permite celor aproximativ 30 de angajaţi ai săi care fac naveta zilnic să "facă economii de combustibil şi bani".

În oraşul Wedel, din apropiere de Hamburg, administraţia locală a introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru a atrage personal "mai competent şi motivat".

Pe lângă un mai bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată, precum şi o productivitate crescută, trecerea la săptămâna de lucru de patru zile ar reduce "unul din cele mai ridicate procente de salariaţi care lucrează în regim part-time din Europa", susţine Sophie Jaenicke, responsabilă pentru programul de lucru în conducerea sindicatului IG Metall.

Potrivit unui studiu realizat de fundaţia Hans-Boeckler, 81% dintre germani susţin trecerea la săptămâna de lucru de patru zile.

În timp ce în Belgia angajaţii au dreptul de a cere introducerea săptămânii de lucru de patru zile, încă de la finele lui 2022, în Germania legea permite angajaţilor şi angajatorilor să cadă singuri de acord cu privire la programul de lucru, care poate ajunge până la maxim 48 de ore pe săptămână.

Însă entuziasmul unora pentru săptămâna de lucru de patru zile este calmat de numeroşi patroni şi economişti, printer care şi Holger Schaefer, care estimează că o reducere a timpului de lucru de ordinul a 20% "ar avea rezultate economice dezastruoase".

Chiar dacă "limitarea activităţilor neproductive şi condensarea muncii" este încă fezabilă în activităţile de la birou, în sectorul industrial "toate posibilităţile de a creşte productivitatea sau eficacitate au fost deja epuizate", susţine Holger Schaefer, expert la institutul economic IW de la Koln. Potrivit acestuia, odată cu agravarea penuriei de mână de lucru, care are legătură cu pensionare generaţiei baby-boomers, reducerea programului de lucru ar antrena "în mod inevitabil o diminuare a cantităţii de bunuri şi servicii produse".

Săptămâna de lucru de patru zile este "un vis nerealist" spune şi directorul institutului IW, Michael Hüther, potrivit căruia soluţia ar fi majorarea programului de lucru şi nu scurtarea sa. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)