Sistemul de monitorizare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), cunoscut şi ca fondul de redresare al UE, prezintă deficienţe, motiv pentru care acest sistem nu este suficient pentru măsurarea performanţei globale, susţine Curtea de Conturi Europeană (ECA) într-un raport publicat marţi.

Potrivit ECA, sistemul existent contribuie la urmărirea progreselor înregistrate de statele membre în direcţia reformelor şi a investiţiilor pe care le-au convenit în prealabil în schimbul finanţării, dar nu oferă o imagine completă asupra contribuţiei proiectelor finanţate la obiectivele MRR, cum ar fi de a face economia europeană mai ecologică şi mai rezilientă.

Valoarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) se ridică la 723 de miliarde de euro - până la 338 de miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile şi 385 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Fondul este destinat finanţării reformelor şi a investiţiilor statelor membre, cum ar fi cele de pe pieţele forţei de muncă sau cele legate de protecţia naturii. Aceste reforme şi investiţii ar trebui, la rândul lor, să se încadreze în şase piloni de politică, printre care tranziţia verde şi transformarea digitală. Spre deosebire de majoritatea celorlalte programe ale UE, în cazul acestui mecanism, Comisia debursează fonduri pe măsură ce ţările ating jaloanele şi ţintele legate de reforme şi de investiţii, şi nu pe baza costurilor reale.

"Fondul de redresare al UE oferă statelor membre mai mulţi bani ca niciodată, dar cetăţenii trebuie să ştie dacă obiectivele sale fundamentale sunt îndeplinite şi cum sunt cheltuiţi banii. Ne aflăm într-o situaţie paradoxală în care, pentru cel mai mare fond al UE, considerat a fi bazat pe performanţă, putem măsura progresele, dar nu şi performanţa în sine", a declarat Ivana Maletic, membra Curţii responsabilă de raport.

La baza structurii de monitorizare a performanţei MRR se află două componente principale: pe de o parte, jaloanele şi ţintele pentru urmărirea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte reformele şi investiţiile; pe de altă parte, 14 indicatori comuni predefiniţi destinaţi monitorizării succesului în atingerea obiectivelor MRR. Auditorii consideră însă că aceste două elemente de monitorizare nu sunt suficiente pentru evaluarea performanţei globale a MRR. Deşi contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în direcţia concretizării reformelor şi a investiţiilor în statele membre, jaloanele şi ţintele constituie doar etape ale punerii în aplicare (de exemplu, adoptarea unei legi, selectarea unor proiecte sau semnarea unor contracte) şi se concentrează în mare măsură pe ceea ce se finanţează prin intermediul proiectelor (de exemplu, numărul de persoane care participă la formare, numărul de metri pătraţi renovaţi sau numărul de vehicule electrice achiziţionate), în loc să măsoare rezultatele (cum ar fi numărul de persoane care şi-au găsit un loc de muncă, economiile în consumul de energie şi reducerea emisiilor de CO2). Nici indicatorii comuni nu măsoară, în marea lor majoritate, rezultatele, iar, de multe ori, aceştia nu oferă suficiente informaţii cu privire la modul în care proiectele de pe teren contribuie la obiectivele generale ale MRR. Acest lucru se explică prin faptul că unele reforme şi investiţii, cum ar fi reforme structurale majore (economice, judiciare şi ale pieţei forţei de muncă) sau investiţii în infrastructură şi în transportul public, nu au putut fi legate de niciun indicator. În plus, indicatorii comuni acoperă doar parţial obiectivele MRR. Nu există niciun indicator corelat cu domenii precum statul de drept, sectorul financiar sau impozitarea.

În ceea ce priveşte datele raportate cu privire la jaloane şi ţinte, Comisia şi statele membre dispun de sisteme în cea mai mare parte adecvate pentru asigurarea calităţii. Cu toate acestea, auditorii au constatat că există şi deficienţe şi subliniază că persistă riscuri la adresa fiabilităţii datelor, în special în ceea ce priveşte destinatarii finali ai fondurilor. Tabloul de bord online al Comisiei pentru MRR, deşi este uşor de utilizat, induce în eroare prin modul în care prezintă progresele înregistrate de fond în cadrul celor şase piloni. Întrucât Comisia nu colectează date privind banii cheltuiţi în statele membre, raportarea sa cu privire la MRR se bazează în prezent pe estimări. Prin urmare, auditorii solicită Comisiei să îşi îmbunătăţească raportarea cu privire la MRR, de exemplu, prin colectarea şi raportarea de date privind cheltuielile reale, şi să elaboreze un sistem de monitorizare a performanţei pe deplin funcţional pentru viitoarele instrumente de finanţare nelegată de costuri. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)