Comisia Europeană analizează o posibilă prelungire a unui plafon, impus în luna februarie, la preţul gazelor naturale, pe fondul îngrijorărilor că sabotajul conductei din Marea Baltică şi conflictul din Orientul Mijlociu ar putea duce la o nouă creştere a preţurilor la iarnă, informează Financial Times.

În cel mai grav moment al crizei energetice provocate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti, preţurile au ajuns până la un maxim istoric de 300 de euro pentru un Megawatt oră, chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp. În cele din urmă, statele membre au căzut de acord că un plafon va intra în vigoare dacă preţurile ating nivelul de 180 de euro pentru un Megawatt oră timp de trei zile consecutive.

Într-o prezentare trimisă ambasadorilor statelor membre UE şi consultată de Financial Times, Executivul comunitar susţine că "nu există indicii referitoare la existenţa unor efecte negative", după intrarea în vigoare a plafonării şi, în plus, preţul gazelor naturale este acum cu aproape 90% sub nivelul la care era anul trecut.

Plafonarea preţului gazelor naturale a fost adoptată în primăvară după mai multe săptămâni de discuţii tensionate între statele membre, în condiţiile în care Germania şi Austria s-au opus iniţial de teamă că măsura va distorsiona pieţele şi va agrava problemele cu aprovizionarea. Însă în documentul Comisiei Europene se precizează că plafonarea nu a avut un impact asupra importurilor de gaze în blocul comunitar.

Mai mulţi diplomaţi europeni au declarat pentru Financial Times că, în pofida scăderii preţurilor la energie şi a faptului că gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este la un nivel record, aprovizionarea cu gaze a iarnă ar putea fi afectată de războiul dintre Israel şi Hamas precum şi de potenţialele sabotaje ale infrastructurii de gaze.

"Nu ştim ce se va întâmpla în acest an. Avem situaţia din Israel şi nu ştim cum asta va afecta importurile din Orientul Mijlociu", a declarat un diplomat european. Sursele au adăugat că recenta sabotarea unei conducte de gaze din Marea Baltică este un alt motiv de îngrijorare şi că "ar fi bine să avem o poliţă de asigurare".

Potrivit Financial Times, Germania se numără printre un grup de zece state membre care au semnat un document iniţiat de Austria, în care se cere un accent mai mare pe energia din surse regenerabile, inclusiv o majorare a ţintei UE, conform căreia în 2030 ponderea energiei din surse regenerabile ar trebui să fie de 42,5%, până la 45%.

În acest document, trimis zilele trecute la Bruxelles, mai este cerută de asemenea prelungirea unei legislaţii separate care permite statelor membre să accelereze procedurile de acordare de autorizaţii pentru parcuri de centrale eoliene şi fotovoltaice. "Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei scoate la lumină vulnerabilitatea Europei din cauza dependenţei sale de energia non-regenerabilă şi importurile de materii brute vitale. Această dependenţă este un risc de securitate care alimentează inflaţia, cu efecte negative asupra coeziunii sociale şi competitivităţii", se precizează în document.

De asemenea, Germania şi Franţa presează Comisia să prelungească prevederile privind ajutoarele de stat care permit guvernelor să acorde un sprijin semnificativ consumatorilor care se confruntă cu preţuri mari la energie din cauza războiului. Aceste măsuri ar urma să expire la 31 decembrie 2023.

Executivul comunitar urmează să prezinte luna viitoare o propunere în care să confirme care din măsurile de urgenţă în domeniul energiei, printre care se numără plafonarea preţului gazelor, măsurile referitoare la acordarea de autorizaţii sau reglementările referitoare la împărţirea livrărilor de gaze între statele membre, ar trebui prelungite, susţine Financial Times. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)