Elita financiară a lumii se va reuni săptămâna viitoare la Marrakech (Maroc) cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, chiar dacă la o oră distanţă de locul unde au loc reuniunile mai sunt încă marocani care nu mai au casă după devastatorul cutremur de luna trecută, transmite Reuters.

Potrivit jurnaliştilor, în apropiere de complexul de conferinţe din Marrakech, unde cutremurul a fost mai puţin sever, vechiul zid al oraşului a fost reparat, minaretul căzut a fost acoperit, molozul a fost înlăturat, peluzele sunt tunse şi au fost plantate flori. Însă, în Munţii Atlas, unde au fost înregistrate majoritatea celor 3.000 de victime ale seismului, sătenii trăiesc în corturi fără acces la toatele sau duş, supravieţuind din ajutoarele oferite de stat, în timp ce încearcă să îşi refacă vieţile.

Aceste contrast reflectă inegalităţile care sunt definitorii pentru o ţară care are unele dintre cele mai avansate infrastructuri şi industrii din Africa, dar unde mulţi locuitori trăiesc în sărăcie în mediul rural, fără acces la servicii de bază precum canalizarea, mai scrie Reuters.

O cameră cu două pături la hotelul istoric La Mamounia din Marrakech costă 20.000 de dirhami (1.900 de dolari) pe noapte. Aceasta în condiţiile în care PIB-ul anual per capita pentru oamenii din regiune este de aproximativ 2.000 de dolari.

Cutremurul a lovit satul Imi N'Tala "ca o bombă" îşi reaminteşte Omar Ait Ougadir, care şi-a pierdut doi băieţi în dezastrul de luna trecută. "Nu ştiu ce vom face când va începe să ningă", spune Omar Ait Ougadir, care a început să strângă lemne de la o casă prăbuşită pentru a-şi construi o colibă în apropierea cortului unde stă în prezent cu soţia şi fiica sa.

Autorităţile au promis despăgubiri pentru victimele cutremurului, inclusiv o subvenţie lunară de 250 de dolari pentru fiecare gospodărie şi mii de dolari pentru refacerea caselor distruse. Au distribuit, de asemenea, corturi şi pături, au pus la punct spitale de campanie şi înlătură molozul.

Guvernul de la Rabat intenţionează să investească 12 miliarde de dolari în reconstrucţie şi infrastructură în următorii cinci ani în regiunea afectată. Săptămâna trecută, FMI a aprobat un împrumut de 1,32 miliarde de dolari, solicitat înainte de cutremur, pentru măsuri de protecţie împotriva dezastrelor climatice.

Peste 10.000 de oameni sunt aşteptaţi să participe la reuniunile FMI şi Băncii Mondiale, iar purtătoarea de cuvânt a Fondului, Julie Kozack, a spus că autorităţile de la Rabat au dat asigurări că conferinţa de la Marrakech nu va afecta munca de reconstrucţie.

Alegerea oraşului Marrakech ca şi gazdă pentru reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale a fost făcută cu mult înainte de cutremur şi se aşteaptă ca participanţii la această conferinţă să abordeze probleme globale precum reducerea poverii datoriilor ţărilor sărace şi consecinţele economice ale tensiunilor dintre SUA şi China.

Conferinţa de la Marrakech este văzută acum şi ca un instrument important pentru a-i readuce pe turişti în Maroc, sprijinind un sector care este vital pentru oraşul Marrakech şi zona din jur care a fost lovită de seism.

În piaţa Jemaa al-Fna din Marrakech, un loc preferat de localnici şi turişti, vânzătorul de răcoritoare Hamid Ben Addi speră că reuniunile de săptămâna viitoare vor ajuta la revenirea turiştilor. "Afacerile au fost afectate, dar acum slavă Domnului viaţa revine treptat la normalitate", spune Hamid Ben Addi.

Viaţa revine treptat la normalitate şi la 50 de kilometri sud de Marrakech, în oraşul Amizmiz, unde cafenelele şi restaurantele servesc din nou clienţi în clădiri afectate de cutremur, chiar dacă bucăţi de moloz cad uneori din tavan şi de pe acoperiş.

Issam Mazgouti trăieşte în unele din sutele de corturi instalate în jurul oraşului Amizmiz împreună cu soţia şi cei şase copii, după ce casa lor s-a prăbuşit. Potrivit lui Mazgouti principala problemă pentru supravieţuitori este accesul la serviciile sanitare de bază, o problemă cu care se confruntă şi Ait Ougadir din satul Imi N'Tala, care spune că a putut să facă duş doar o singură dată după cutremur. Mazgouti spune că familia sa este una dintre cele aproximativ 100 de gospodării care trebuie să împartă două toalete şi un singur robinet cu apă. "Bărbaţii îşi fac nevoile afară, lăsând cele două toalete pentru femei, care trebuie să stea la o coadă mare zi şi noapte", spune Mazgouti. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)