Comisia Europeană a adoptat marţi cel de al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), instrumentul de reformă şi de investiţii în valoare de 800 de miliarde de euro care ocupă un loc central în cadrul NextGenerationEU, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Raportul arată progresele înregistrate în cadrul MRR pentru a spori rezilienţa economică şi socială a statelor membre şi a pune în aplicare planul REPowerEU, răspunsul UE la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa mondială a energiei cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Acesta evidenţiază beneficiile acestui instrument unic bazat pe performanţă, în cadrul căruia plata fondurilor UE este condiţionată de îndeplinirea jaloanelor şi a ţintelor convenite care răspund provocărilor specifice ale statelor membre şi priorităţilor UE. Raportul arată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese majore în ceea ce priveşte transparenţa şi protecţia intereselor financiare ale UE.

Statele membre şi toate părţile interesate relevante, împreună cu Parlamentul European şi Consiliul, au colaborat îndeaproape pentru a obţine aceste rezultate.

Până în prezent, Comisia a primit 34 de cereri de plată din partea a 21 de state membre şi a plătit 153,4 miliarde de euro pentru realizarea investiţiilor şi a reformelor convenite. Consiliul a adoptat deja patru planuri revizuite, inclusiv capitole privind REPowerEU, iar alte 17 planuri revizuite sunt în curs de evaluare de către Comisie.

Raportul prezintă numeroase exemple ale modului în care finanţarea MRR a contribuit la realizarea de reforme şi investiţii transformatoare. S-au înregistrat progrese majore în ceea ce priveşte realizarea tuturor celor şase piloni de politică ai MRR. Astfel, MRR determină schimbări pozitive în domenii precum tranziţia climatică şi cea digitală, acţiunile sociale, asistenţa medicală şi rezilienţa socioeconomică şi instituţională. Efectele sale nu sunt resimţite doar în fiecare stat membru, ci sprijină convergenţa economică şi coeziunea socială şi teritorială în întreaga Uniune.

De exemplu, peste şase milioane de persoane au participat la activităţi de educaţie şi formare finanţate prin MRR, 1,4 milioane de întreprinderi au primit sprijin, 5,8 milioane de persoane au beneficiat de măsuri de protecţie împotriva dezastrelor legate de climă, cum ar fi inundaţiile şi incendiile forestiere, şi s-au economisit 22 de milioane de megawaţi/oră (MWh) în ceea ce priveşte consumul de energie datorită punerii în aplicare a planurilor de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor membre.

În contextul unor progrese susţinute în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor finanţate prin MRR, Comisia a continuat să mobilizeze cu succes fonduri pe pieţele de capital pentru a finanţa mecanismul, până în prezent fiind emise obligaţiuni verzi NextGenerationEU în valoare de peste 44 de miliarde de euro.

Comisia depune eforturi pentru un nivel ridicat de claritate şi transparenţă în punerea în aplicare a MRR, chiar şi dincolo de cerinţele legale. Aceasta a publicat şase note de orientare pentru a sprijini autorităţile naţionale şi pentru a oferi clarificări. Acesta este, de asemenea, obiectivul cadrului pentru abordarea eventualelor regrese în materie de jaloane şi ţinte, inclus în raportul de marţi.

Comisia păstrează o multitudine de informaţii pe site-ul MRR, inclusiv cu privire la planurile de redresare şi rezilienţă individuale. Au fost publicate pagini actualizate pentru fiecare ţară, pentru a reflecta mai bine rolul jucat de MRR în punerea în aplicare a planului nostru REPowerEU, precum şi modificările aduse PNRR-urilor individuale.

Recenta revizuire a Regulamentului privind MRR impune statelor membre să publice informaţii cu privire la cei 100 de beneficiari finali care primesc cele mai mari cuantumuri de finanţare din MRR. Prin urmare, Comisia a solicitat statelor membre să pună rapid la dispoziţie aceste date şi le consolidează în Tabloul de bord privind redresarea şi rezilienţa, un portal online care urmăreşte progresele înregistrate în punerea în aplicare a MRR în ansamblu şi a fiecărui plan naţional de redresare şi rezilienţă. În plus, pentru a spori şi mai mult vizibilitatea şi transparenţa, Comisia a lansat anul acesta o hartă interactivă online a proiectelor sprijinite prin MRR în fiecare stat membru.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că au avut loc 11 dialoguri la nivel înalt privind redresarea şi rezilienţa pentru a discuta cu privire la Mecanismul de redresare şi rezilienţă cu Parlamentul European şi că 21 de reuniuni ale grupului informal de experţi privind MRR au reunit Comisia şi statele membre.

În 2023, ţinând seama şi de recomandările Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Curţii de Conturi Europene, Comisia a consolidat şi mai mult soliditatea cadrului său de control pentru a oferi o asigurare suplimentară cu privire la utilizarea regulată a fondurilor MRR şi la protecţia eficace a intereselor financiare ale Uniunii, completând astfel responsabilitatea principală care le revine statelor membre.

Până în prezent, Comisia a efectuat 14 audituri ex post bazate pe riscuri cu privire la jaloane şi ţinte pentru a obţine o asigurare suplimentară că informaţiile furnizate de statele membre cu privire la îndeplinirea satisfăcătoare a acestora sunt corecte. După ce a verificat caracterul adecvat al sistemelor naţionale de control pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii atunci când a evaluat planurile iniţiale de redresare şi rezilienţă, Comisia a efectuat, de asemenea, 27 de audituri ale acestor sisteme şi va fi auditat toate statele membre cel puţin o dată până la sfârşitul anului.Comisia a adoptat ieri, 19 septembrie, cel de al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)