Comisia Europeană a îmbunătăţit luni estimările privind creşterea PIB-ului UE şi în zona euro în acest an şi anul viitor, conform previziunilor economice de primăvară.

Economia europeană continuă să dea dovadă de rezilienţă într-un context global dificil. Scăderea preţurilor la energie, reducerea constrângerilor legate de ofertă şi o piaţă puternică a forţei de muncă au susţinut o creştere moderată în primul trimestru al anului 2023, eliminând temerile legate de o recesiune. Acest început, mai bun decât se preconizase, ridică perspectivele de creştere pentru economia UE la 1% în 2023 (comparativ cu 0,8% în previziunile intermediare din iarnă) şi la 1,7% în 2024 (comparativ cu 1,6% în previziunile din iarnă), arată forul european.

Revizuirile în sens ascendent pentru zona euro sunt de o amploare similară, creşterea PIB-ului fiind estimată în prezent la 1,1% în 2023, respectiv la 1,6% în 2024. Pe fondul presiunilor persistente asupra preţurilor de bază, inflaţia a fost, de asemenea, revizuită în sens ascendent comparativ cu scenariul din iarnă, ajungând la 5,8% în 2023 şi la 2,8% în 2024 în zona euro.

Conform estimării-semnal preliminare a Eurostat, PIB-ul a crescut cu 0,3% în UE şi cu 0,1% în zona euro în primul trimestru al anului 2023. Potrivit principalilor indicatori, această creştere ar urma să continue fără întreruperi în trimestrul al doilea.

Economia europeană a reuşit să limiteze impactul negativ al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, făcând faţă crizei energetice prin diversificarea rapidă a aprovizionării şi prin scăderea considerabilă a consumului de gaze. Reducerea semnificativă a preţurilor la energie se repercutează asupra întregii economii, conducând la scăderea costurilor de producţie ale întreprinderilor. La rândul lor, consumatorii constată o scădere a facturilor la energie, deşi consumul privat ar urma să se menţină la un nivel scăzut, întrucât ritmul de creştere a salariilor rămâne sub nivelul inflaţiei.

Dat fiind că inflaţia rămâne ridicată, condiţiile de finanţare ar urma să se înăsprească şi mai mult, avertizează CE. Deşi se aşteaptă ca BCE şi alte bănci centrale din UE să se apropie de sfârşitul ciclului de creştere a ratelor dobânzii, este probabil că turbulenţele recente din sectorul financiar vor spori presiunea asupra costurilor legate de credite şi asupra accesului la acestea, încetinind ritmul de creştere a investiţiilor, în special a celor din sectorul rezidenţial.

După ce a atins un nivel maxim în 2022, inflaţia totală a continuat să scadă în primul trimestru al anului 2023, pe fondul unei reduceri bruşte a preţurilor la energie. Inflaţia de bază (adică inflaţia totală, fără sectorul energetic şi cel al alimentele neprelucrate) se dovedeşte a fi însă mai persistentă. În luna martie, aceasta a atins un nivel record de 7,6%, dar se preconizează că va scădea treptat în cursul perioadei previzionate, pe măsură ce marjele de profit vor absorbi presiunile salariale mai mari şi se vor înăspri condiţiile de finanţare. Estimarea-semnal din luna aprilie privind indicele armonizat al preţurilor de consum din zona euro, publicată după data-limită a previziunilor de primăvară, indică o scădere marginală a ratei inflaţiei de bază, ceea ce sugerează posibilitatea ca acesta să fi atins un nivel maxim în primul trimestru, conform previziunilor. Pe o bază anuală, în 2023, inflaţia de bază din zona euro ar urma să atingă o valoare medie de 6,1%, după care ar urma să scadă la 3,2% în 2024, rămânând peste nivelul inflaţiei totale în ambii ani previzionaţi.

Rezilienţa economiei UE este consolidată în prezent de o piaţă a forţei de muncă mai puternică decât oricând. Rata şomajului din UE a atins un nou record de 6% în martie 2023, iar ratele de participare şi de ocupare a forţei de muncă au atins niveluri fără precedent.

Se aşteaptă ca piaţa forţei de muncă din UE să aibă doar o reacţie moderată la ritmul mai lent al expansiunii economice. Creşterea ocupării forţei de muncă este estimată la 0,5% în acest an, după care ar urma să scadă la 0,4% în 2024. Se preconizează că rata şomajului va rămâne cu puţin peste 6%. Ritmul de creştere a salariilor s-a accelerat de la începutul anului 2022, dar a rămas, până în prezent, cu mult sub nivelul inflaţiei. Se preconizează creşteri salariale mai susţinute, pe fondul etanşeităţii persistente a pieţelor forţei de muncă, al creşterilor puternice ale salariilor minime în mai multe ţări şi, în general, pe fondul presiunilor exercitate de lucrători pentru a-şi redobândi puterea de cumpărare.

În pofida introducerii unor măsuri de sprijin pentru atenuarea impactului preţurilor ridicate la energie, creşterea nominală puternică şi eliminarea ultimelor măsuri rămase din vremea pandemiei au determinat reducerea în continuare a deficitului public agregat al UE până la 3,4% din PIB în 2022. În 2023 şi, mai pregnant, în 2024, scăderea preţurilor la energie ar trebui să le permită guvernelor să elimine treptat măsurile de sprijin în domeniul energiei, ceea ce va determina noi reduceri ale deficitului, până la 3,1% şi, respectiv, 2,4% din PIB. Se estimează că ponderea datoriei în PIB la nivelul întregii UE va scădea constant până sub 83% în 2024 (90% în zona euro), dar va rămâne peste nivelurile anterioare pandemiei. Se constată o mare eterogenitate a traiectoriilor bugetare din statele membre.

Deşi inflaţia poate sprijini îmbunătăţirea finanţelor publice pe termen scurt, acest efect se va disipa în timp, pe măsură ce vor creşte costurile de rambursare a datoriei şi cheltuielile publice vor fi ajustate progresiv la nivelul mai ridicat al preţurilor.

Potrivit Executivului european, o inflaţie de bază mai persistentă ar putea limita în continuare puterea de cumpărare a gospodăriilor şi ar putea impune un răspuns mai puternic în materie de politică monetară, cu ramificaţii macrofinanciare ample. Mai mult decât atât, noi episoade de criză financiară ar putea conduce iarăşi la creşterea aversiunii faţă de risc, ceea ce va determina o înăsprire mai pronunţată a standardelor de creditare decât se estimează în aceste previziuni. O orientare fiscală expansionistă ar alimenta şi mai mult inflaţia, contracarând efectele măsurilor de politică monetară. În plus, pot apărea noi provocări pentru economia mondială ca urmare a turbulenţelor din sectorul bancar sau a tensiunilor geopolitice mai ample. În ceea ce priveşte aspectele pozitive, evoluţiile mai favorabile ale preţurilor la energie ar conduce la o scădere mai rapidă a inflaţiei totale, cu efecte de propagare pozitive asupra cererii interne. În fine, există o incertitudine persistentă, determinată de invadarea în curs a Ucrainei de către Rusia.

Publicarea previziunilor include, pentru prima dată, o prezentare generală a caracteristicilor economice structurale, a performanţelor recente şi a perspectivelor pentru Ucraina, Moldova şi Bosnia şi Herţegovina, cărora Consiliul le-a acordat, în iunie şi decembrie 2022, statutul de ţări candidate la aderarea la UE.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)