Fondul Monetar Internaţional a cerut vineri Băncii Centrale Europene să continue majorarea dobânzilor până la mijlocul anului viitor, iar miniştrilor de Finanţe din UE să înăsprească politica fiscală, într-o acţiune concertată pentru reducerea inflaţiei, transmite Reuters.

Şeful Departamentului European al FMI, Alfred Kammer, a declarat înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din UE că inflaţia este cel mai mare motiv de îngrijorare.

"Principala noastră recomandare o reprezintă contracararea inflaţiei şi aceasta înseamnă că trebuie să folosim instrumentele de politică monetară. Pentru BCE, aceasta înseamnă o înăsprire suplimentară pe o perioadă mai îndelungată, estimăm până la mijlocul anului viitor, pentru a reduce inflaţia la ţinta de 2% undeva în 2025", a afirmat oficialul FMI.

Acesta a adăugat: "Inflaţia este o taxă, în special asupra săracilor, şi trebuie să fi rezolvată".

Cele mai recente date Eurostat arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 8,5% în februarie, până la 6,9% în martie. În schimb, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 7,5%, de la 7,4% în februarie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 5,7%, de la 5,6% în februarie.

Pentru a reduce inflaţia la ţinta de 2%, BCE a majorat agresiv dobânzile, de la zero la mijlocul lui 2022 până la 3,5% în martie, dar puţini analişti se aşteaptă ca înăsprirea politicii monetare să continue dincolo de 2023.

Miniştrii de Finanţe din UE ar trebui de asemenea să sprijine BCE, reducând stimulentele fiscale acordate economiei în timpul pandemiei şi apoi continuate în urma creşterii preţurilor energiei, după invadarea Ucrainei de către Rusia, a apreciat Kammer.

Acesta a adăugat: "Problema inflaţiei nu poate fi rezolvată doar de banca centrală, este nevoie de politici fiscale de sprijin. Aşteptatele scăderi substanţiale ale deficitelor bugetare în UE nu se vor materiale deoarece măsurile guvernamentale de sprijinire a cetăţenilor în urma creşterii preţurilor energiei au fost extinse".

"Aşadar, recomandăm acum, în contextul scăderii preţurilor energiei, retragerea măsurile guvernamentale de sprijinire a cetăţenilor, sau, dacă nu sunt retrase, ele să fie mai bine direcţionate", a declarat oficialul FMI.

Problema echilibrului între politica monetară şi fiscală şi inflaţie este pe agenda discuţiilor miniştrilor de Finanţe din UE şi guvernatorilor BCE, care se întâlnesc vineri şi sâmbătă la Stockholm. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)