Guvernul german îşi menţine obiectivul de a ''opri energia nucleară'' începând din 15 aprilie, când vor fi deconectate ultimele trei centrale, după ce în 2022 a fost aprobată o amânare cu trei luni şi jumătate a calendarului prevăzut iniţial pentru "a spune adio" acestei surse de energie, relatează agenţia EFE.

Ministrul Mediului, Steffi Lemke, a precizat, în declaraţiile pentru grupul media "Mediengruppe", că nu va fi o nouă prelungire sau situaţie de rezervă pentru aceste centrale şi că aprovizionarea cu energie este garantată.

"Riscurile legate de energia nucleară sunt incontrolabile", a spus ministrul, în opinia căreia situaţia aprovizionării cu energie a Germaniei este mai bună decât în alte ţări vecine, mai dependente de centralele nucleare.

"Pariul pe dezvoltarea regenerabilelor va fi, pe termen lung, cea mai bună modalitate pentru a garanta o stabilitate a preţurilor în sector", a subliniat ea.

Iniţial, renunţarea la energia nucleară ar fi trebuit să aibă loc în 31 decembrie 2022, data prevăzută pentru dezactivarea ultimelor trei centrale.

Însă, în octombrie 2022 a fost aprobată o prelungire a termenului pentru a garanta aprovizionarea în contextul crizei energetice, precipitate de războiul din Ucraina. Decizia a fost luată de cancelarul Olaff Scholz, văzând că partenerii liberali şi verzi nu ajung la un acord în acest sens.

Scholz s-a folosit de competenţele sale speciale şi a cerut celor trei ministere implicate - al Economiei şi Protecţiei Climatice şi Mediului, conduse de verzi şi al Finanţelor, condus de liberalul Christian Lindner- să elaboreze un nou act normativ pentru a începe procesul parlamentar corespunzător.

Decizia prevedea ca ultimele trei centrale - Isar 2 şi Neckar 2, în sudul ţării, şi Lingen, în centru- să fie deconectate din 15 aprilie 2023, ca soluţie de compromis la tensiunea menţinută de ministrul Economiei de la Verzi, Robert Habeck, şi ministrul Finanţelor, Christian Lindner, de la Liberali.

Pentru Verzi, un partid pentru care închiderea centralelor era un fel de semn de identitate, orice amânare era greu de acceptat, în timp ce liberalii lui Lindner insistau că ar trebui ca cele trei centrale să rămână în funcţiune sau de rezervă până în 2024, mai scrie EFE.

Atât Habeck, cât şi Lemke, au considerat că îşi pot asuma decizia lui Scholz, deoarece nu ar fi fost necesară utilizarea unor noi cantităţi de combustibil - şi nici nu se vor genera deşeuri radioactive - fiindcă până la 15 aprilie se vor utiliza în continuare cele existente.

Amânarea a presupus o nouă modificare a calendarului, promovat prima dată de cancelarul social-democrat Gerhard Schroder, în 2000, cu Verzii ca şi aliaţi, şi reluat în 2011 de conservatoarea Angela Merkel, ca urmare a catastrofei de la centrala nucleară japoneză de la Fukushima.

Ultimele trei centrale acopereau la finele lui 2022 doar 6% din totalul consumului de electricitate, dar erau considerate necesare pentru asigurarea aprovizionării.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Germania a accelerat procesul de reducere a dependenţei energetice de Rusia, până a ajuns la niveluri minime.

În schimb, a trebuit să reactiveze o serie de exploatări de cărbune, însă îşi menţine obiectivul de a renunţa şi la această sursă de energie în perioada 2030- 2038. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)