Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) avertizează că deficitul de motorină pe piaţa mondială riscă să se agraveze anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a embargoului Uniunii Europene asupra petrolului rusesc, care va creşte tensiunile legate de acest combustibil pe pieţe, relatează agenţia EFE.

În raportul său anual privind piaţa de petrol, publicat miercuri, IEA explică faptul că UE a menţinut până acum importurile de diesel provenite din Rusia la 600.000 de barili pe zi, dar, în urma embargoului european începând cu finele anului 2022, aceste volume vor trebui înlocuite cu motorina provenită din alte ţări.

Este adevărat că există trei proiecte de mari rafinării pentru producţia de motorină în Kuwait, Nigeria şi Mexico care vor trebui să înceapă să opereze la finele lui 2023 şi care ar putea contribui la alimentarea cererii, mai scrie EFE. Dar, dacă Rusia nu va redistribui către alţi cumpărători producţia de motorină pe care acum o vinde Europei, în afara mecanismului preţului plafonat care se intenţionează să fie impus, agenţia se teme că importatorii europeni, latino-americani şi africani vor concura pentru cantităţi mai reduse.

Anul acesta, piaţa de diesel se află deja în tensiune printre altele pentru că acest carburant a avut o cerere solidă şi, în acelaşi timp, cotele de export pe care le-a impus China au redus vânzările pe piaţa externă.

La asta se adaugă şi taxele pe care India le-a introdus recent şi care au redus ieşirile de motorină din această ţară, care este principalul furnizor de diesel în Asia.

Pe de altă parte, IEA a revizuit miercuri uşor în scădere estimările privind cererea globală de petrol pentru acest an, cu 110.000 barili mai puţin faţă de cât preconiza în urmă cu o lună.

Experţii agenţiei calculează că în 2022 consumul mediu va fi de 100,1 milioane barili pe zi, cu 4,8 milioane mai mult faţă de anul trecut. În 2023, creşterea va fi de 1,7 milioane barili pe zi, la 101,8 milioane barili/zi.

Revizuirea în scădere a estimărilor pentru acest an se explică prin încetinirea economică care se observă în ţările din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economice (OCDE) şi prin efectul restricţiilor din China pentru a controla focarele de Covid.

Acestea sunt compensate în parte de o mai mare utilizare a petrolului pentru generarea de electricitate în Europa şi Orientul Mijlociu, unde este înlocuit parţial gazul, deoarece preţul acestuia a explodat.

Perspectivele de scădere pentru piaţa petrolului au avut efect asupra cotaţiilor barilului, care în ultimele, până la începutul lui septembrie, a scăzut cu 65% faţă de vârful din iunie.

IEA a constatat că exporturile ruse de petrol au crescut în august cu 220.000 barili pe zi, până la 7,6 milioane, ceea ce înseamnă că sunt cu numai 390.000 barili sub nivelul anterior invaziei din Ucraina.

Deşi exporturile ruse în UE, SUA, Japonia şi Coreea, ţările care au aplicat sancţiuni Moscovei, au scăzut cu două milioane de barili pe zi, Kremlinul a reuşit să redistribuie o parte din aceste livrări către India, China sau Turcia.

Agenţia, care reuneşte în general ţările dezvoltate care sancţionează Rusia, estimează că producţia rusă va scădea de la aproape 11 milioane de barili pe zi în august la 10,2 milioane de barili în decembrie, când embargoul european va fi efectiv.

Pentru februarie, scăderea ar trebui să fie până la 9,5 milioane barili pe zi, respectiv cu 1,9 milioane barili mai puţin comparativ cu aceaşi lună din 2022, când încă nu fuseseră impuse sancţiuni Rusiei. AGERPRES/(AS-autor: Niccoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)