Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se implice mai mult pentru eliminarea decalajului în materie de inovare din UE, rezultă dintr-un raport publicat miercuri de Curtea de Conturi Europeană.

"Pentru a elimina decalajul în materie de cercetare şi inovare care persistă în UE şi pentru a debloca excelenţa în ţările rămase în urmă, Comisia Europeană aplică măsuri speciale (cunoscute ca măsuri de extindere a participării) pentru a oferi ţărilor respective un acces mai uşor la o finanţare esenţială din partea UE. Într-un raport publicat astăzi, Curtea de Conturi Europeană a constatat însă că producerea unei schimbări reale depinde în mare parte de guvernele naţionale, care trebuie să facă din cercetare şi inovare o prioritate pentru a accelera investiţiile şi reformele. Măsurile de extindere a participării nu pot decât să dea un simplu impuls progreselor acestor ţări. De unele singure, ele nu au forţa suficientă pentru a antrena schimbările necesare în ecosistemele naţionale de cercetare şi inovare", se menţionează într-un comunicat al ECA.

Participarea la programele multianuale ale UE pentru cercetare şi inovare se bazează pe excelenţă: altfel spus, sunt selectate doar cele mai bune propuneri. Într-un astfel de context, cercetătorii şi inovatorii din ţările cu performanţe scăzute, cu ecosisteme de cercetare şi inovare mai slab dezvoltate au dificultăţi în a concura cu cercetători şi inovatori din ţările cu performanţe mai bune şi reuşesc într-o măsură mai mică să câştige locuri în programe. La rândul său, acest lucru limitează potenţialul ţărilor din care provin de a-şi depăşi deficienţele în materie de cercetare şi inovare. UE s-a aplecat asupra acestui cerc vicios şi a introdus măsuri de extindere a participării la programul de finanţare Orizont 2020 pentru perioada 2014-2020. Măsurile respective vizau cele 13 ţări care au aderat la UE începând din 2004, plus Luxemburg şi Portugalia, semnalează raportul.

"Pentru a valorifica potenţialul care există în UE şi pentru a reduce decalajul dintre liderii în materie de inovare şi cei cu performanţe mai modeste, cercetătorii din întreaga UE ar trebui să poată beneficia de programele de finanţare ale Uniunii. Comisia ajută ţările cu performanţe mai scăzute să le prindă din urmă pe celelalte, dar acest sprijin nu este o pilulă magică şi nu poate fi decât un catalizator. Pentru a întrerupe cercul vicios, statele membre trebuie să îşi joace pe deplin rolul care le revine", a declarat Ivana Maletic membră a Curţii responsabilă de acest raport.

Auditorii au concluzionat că măsurile de extindere a participării erau adecvate scopului vizat, în sensul că abordau motivele pentru care anumite ţări din UE au performanţe scăzute în materie de cercetare şi inovare şi nu participă decât în mod limitat la programele succesive ale UE. În schimb, auditorii critică faptul că proiectele care vizau extinderea participării erau concentrate doar în câteva ţări.

"Această situaţie riscă să perpetueze cercul vicios, în condiţiile în care unele ţări vizate au beneficiat mult mai puţin, încă o dată, de măsurile de extindere. Auditorii solicită Comisiei să evite concentrarea majorităţii proiectelor în doar câteva ţări şi să ia măsuri pentru a asigura o participare mai largă dacă apar în continuare dezechilibre pronunţate", subliniază raportul.

Acesta menţionează că factorul crucial care determină performanţa unei ţări rămâne însă nivelul investiţiilor naţionale în cercetare şi inovare şi reformele în domeniu. În 2020, nivelul mediu al investiţiilor în cercetare şi inovare în UE a fost de 2,3 % din PIB, deci sub ţinta de 3 %. Dintre cele 15 ţări vizate de extinderea participării, doar Slovenia şi Cehia investiseră peste 2 % din PIB. Mai mult, nu toate ţările au utilizat mecanismul de sprijin al politicilor (MSP), unul dintre instrumentele de politică pe care Comisia l-a pus la dispoziţie pentru a le ajuta să promoveze reforme naţionale.

"Ţările aveau libertate de a alege dacă şi cum să pună în aplicare recomandările formulate de Comisie în contextul MSP; altfel spus, acest mecanism nu avea forţa necesară pentru a antrena schimbări. Totuşi, Comisia a utilizat informaţiile obţinute în urma activităţilor MSP pentru evaluările de ţară cu privire la cercetare şi inovare care fac parte din procesul anual de coordonare a politicilor economice şi fiscal-bugetare (cunoscut ca "semestru european"", mai arată sursa citată.

Potrivit auditorilor, majoritatea proiectelor care vizează extinderea participării sunt în curs, ceea ce înseamnă că impactul lor deplin se va concretiza de abia în anii următori. Cu toate acestea, auditorii au constatat că proiectele începeau să arate rezultate iniţiale promiţătoare, de exemplu în ceea ce priveşte numărul de publicaţii ştiinţifice, networking-ul şi accesul la finanţări mai importante sub formă de granturi. În acelaşi timp, proiectele s-au confruntat cu dificultăţi legate de obţinerea în timp util a finanţării complementare necesare, de recrutarea de cercetători internaţionali şi, cel mai important, de generarea de venituri proprii pentru a-şi asigura sustenabilitatea.

Auditorii au analizat două măsuri care vizau crearea de efecte de lungă durată pentru beneficiari: măsura "Formarea de echipe" (sprijin pentru centrele de excelenţă) şi măsura "Catedrele SEC" (atragerea de cadre universitare renumite în instituţiile de cercetare). Potrivit auditorilor, capacitatea beneficiarilor acestor măsuri de a exploata rezultatele cercetărilor lor era limitată.

Începând din 1984, UE acordă sprijin pentru cercetare şi inovare prin programe-cadru succesive, cum ar fi Orizont 2020 (pentru perioada 2014-2020, cu un buget de 76,4 miliarde de euro) şi Orizont Europa (2021-2027, 95,5 miliarde de euro). Motivele care explică performanţa scăzută a anumitor ţări şi participarea lor limitată la Orizont 2020 includ ecosistemele inadecvate de cercetare şi inovare (de exemplu, guvernanţă fragmentată, investiţii limitate), deficitele de la nivelul capitalului uman (exodul creierelor) şi internaţionalizarea limitată a instituţiilor lor cercetare şi inovare. Scopul măsurilor de extindere a participării era de a consolida capacitatea instituţiilor de cercetare din ţările cu performanţe scăzute, ajutându-le să îşi creeze reţele, să colaboreze cu instituţii de vârf şi să atragă personal înalt calificat.

Bugetul acestor măsuri a fost de 935 de milioane de euro în perioada 2014-2020 în cadrul Orizont 2020 şi se ridică acum la 2,95 miliarde euro în cadrul programului Orizont Europa, care acoperă perioada 2021-2027.

Toate statele membre încadrate în categoria "ţări vizate de extinderea participării" în Orizont 2020 şi-au păstrat acest statut în programul Orizont Europa, cu excepţia Luxemburgului, care a fost înlocuit de Grecia. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)