Inflaţia anuală în România este aşteptată să se situeze în medie, presupunând că nu va exista o escaladare suplimentară a războiului din Ucraina la 12,5% în 2022 şi să persiste la aproximativ 10% în 2023, deoarece preţurile ridicate la energie şi alimente pe plan global continuă să afecteze preţurile pe plan intern, se arată în declaraţia de încheiere dată publicităţii la finalul vizitei delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, pentru analiza anuală a economiei româneşti (Consultare pe Articolul IV).

De asemenea, FMI se aşteapă ca avansul economiei româneşti să se modereze la aproximativ 3,5% - 4,5% în 2022 şi 2023, dar avertizează că incertitudinile din jurul acestor previziuni sunt ridicate.

"Riscurile directe în urma războiului sunt limitate, deoarece România este un producător de cereale substanţial, în mare parte autonomă din punct de vedere energetic, având doar importuri limitate din Rusia, iar alte legături comerciale şi financiare directe cu Rusia şi Ucraina sunt neglijabile. Totuşi, întreruperea extinsă a aprovizionării cu gazel ruseşti ar majora şi mai mult preţul energiei şi ar reduce activitatea partenerilor comerciali din Europa", se arată în raportul FMI.

Instituţia apreciază că alte riscuri care ar putea înrăutăţi perspectivele sunt: "inflaţia ridicată, care ar putea reduce şi mai mult cererea şi ar declanşa o spirală salarii-preţuri, o înăsprire mai mare decât se anticipa a condiţiilor financiare externe şi interne şi, pe plan intern, stagnarea reformelor, care ar putea slăbi încrederea şi ar provoca riscul unei retrogradări a ratingului de credit. Pe de altă parte, implementarea rapidă a reformelor preconizate conform PNNR ar putea duce la majorarea creşterii peste scenariul de bază".

FMI avertizează că, după o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă acum cu efecte negative în urma războiului din Ucraina şi a inflaţiei în creştere. Mai mult, ţara se confruntă cu aceste noi provocări dintr-o poziţie fiscală slabă. Măsurile de atenuare a impactului creşterii preţurilor, în special la energie, ar trebui să fie temporare şi să-i vizeze pe cei mai vulnerabili, pentru a limita costurile bugetare ale acestora şi pentru a nu împiedica conservarea energiei. Pentru a reconstrui spaţiul fiscal şi a sprijini împrumuturile de pe piaţă pentru finanţarea bugetară, trebuie introduse fără întârziere politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu.

Aceasta ar trebui să includă o reformă fiscală ambiţioasă, pentru a exista asigurări că fiecare îşi plăteşte echitabil partea. De asemenea, trebuie depuse toate eforturile pentru a utiliza eficient fondurile substanţiale disponibile din NextGenerationEU. Politica monetară ar trebui să urmărească cu fermitate revenirea inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste în banda de variaţie avută în vedere de BNR, în timp ce politicile din sectorul financiar trebuie să prezerve soliditatea sistemului bancar.

"Chiar înainte de pandemie şi război, deficitele fiscale şi de cont curent au crescut la niveluri ridicate. O parte semnificativă a deficitului de cont curent este finanţată din granturi UE şi fluxuri de investiţii directe, iar rezervele rămân în general adecvate, dar creşterea costurilor cu dobânzile prezintă riscuri. În ceea ce priveşte bugetul, cheltuielile mai ridicate nu au fost însoţite de creşteri proporţionale ale veniturilor. Presiunile fiscale suplimentare, generate mai întâi de pandemie şi acum de efectele războiului, chiar dacă în mare parte sunt temporare, majorează şi mai mult datoria, ceea ce necesită consolidarea pe termen mediu", se arată în raportul FMI.

De asemenea, instituţia apreciază că sunt necesare măsuri fiscale solide pentru reconstruirea spaţiului fiscal şi a avea sprijin în cazul deteriorării condiţiilor financiare. Deşi salută intenţia autorităţilor de a reduce deficitul fiscal în 2022 la 5,8% din PIB, FMI prognozează acest deficit la 6,75% din PIB în baza politicilor actuale.

Odată cu reformele administrative pentru îmbunătăţirea colectării impozitelor şi expirarea măsurilor temporare de sprijin, deficitul ar urma să se modereze pe termen mediu, dar datoria va continua să crească. Eforturile de modernizare a administrării veniturilor trebuie să continue, inclusiv prin digitalizare şi îmbunătăţirea serviciilor pentru contribuabili, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul PNNR. Cu toate acestea, nu va fi suficient pentru a restabili sustenabilitatea fiscală. Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil, de sub 3% din PIB, şi pentru a stabiliza datoria, pe partea veniturilor, ar trebui implementate măsuri de politică fiscală, care să se ridice la cel puţin 2% din PIB, consideră FMI.

"Înăsprirea monetară efectuată de BNR a contribuit la ancorarea aşteptărilor inflaţioniste. Creşterile ratelor dobânzilor şi gestionarea strictă a lichidităţii au fost combinate pentru a menţine condiţiile monetare în linii mari aliniate cu tendinţele globale şi regionale. Funcţionarea pieţei obligaţiunilor de stat a fost, de asemenea, prezervată. Cu toate acestea, continuă să se extindă trecerea preţurilor la energie şi la alimente în inflaţia de bază", avertizează FMI.

Conform scenariului de bază pentru inflaţie şi creştere economică, continuarea ritmului recentelor majorări ale dobânzii publică până la sfârşitul anului 2022 ar contribui la prevenirea înrădăcinirii presiunilor inflaţioniste şi ar ghida aşteptările inflaţioniste înapoi spre banda de variaţie a BNR. Politica monetară va trebui să reacţioneze cu agilitate la evoluţia condiţiilor, iar strategia ar trebui să fie comunicată în continuare clar. Dacă aşteptările inflaţioniste pe termen mai lung vor creşte în continuare, în timp ce creşterea economică rămâne robustă, ar fi justificată accelerarea ritmului de înăsprire în raport cu traiectoria sugerată. Acţionarea cu fermitate este, de asemenea, importantă pentru a preveni apariţia unei spirale salarii-preţ. Deşi această dinamică nu s-a materializat încă, deoarece înăsprirea de pe piaţa muncii nu este atât de accentuată ca înainte de pandemie, ea ar putea fi declanşată de creşteri mari ale salariilor în sectorul public. Pe de altă parte, o normalizare mai rapidă a preţurilor pentru bunurile limitate de aprovizionare sau o reacţie mai puternică a inflaţiei de bază la creşterile recente ale dobânzilor ar putea permite în viitor măsuri de politică monetară mai reduse.

FMI consideră că flexibilitatea cursului de schimb ar trebui sporită treptat. Un curs de schimb în general stabil faţă de euro a evitat alimentarea inflaţia şi a susţinut încrederea în moneda naţională. Totuşi, competitivitatea externă a slăbit şi pentru a ajuta la absorbirea şocurilor externe, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui sporită în timp, împreună cu o necesară consolidare fiscală, se arată în raport.

"Politicile sectorului financiar trebuie să echilibreze menţinerea solidităţii sistemului bancar românesc şi menţinerea fluxului de credit. În urma pandemiei, sistemul bancar şi-a menţinut poziţia puternică în ceea ce priveşte capitalul, lichiditatea şi profitabilitatea. Rata creditelor neperformante a scăzut sub nivelurile de dinaintea pandemiei, iar provizioanele pentru pierderile din credite rămân mult mai ridicate decât media UE. Intermedierea financiară s-a îmbunătăţit, cu o creştere puternică a creditării în ultimii doi ani. În acest context, schemele de garantare a creditelor ar trebui reduse în timp", susţine FMI.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV. AGERRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)