BTA: Noile poduri dintre Bulgaria şi România: Cât de multe, unde anume şi când?

Construcţia aşteptată a mai multor poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România a fost readusă în atenţia publicului bulgar aproape de îndată ce actualul Guvern a preluat mandatul, în decembrie 2021.
Politicienii şi experţii sunt de acord că construirea de noi poduri care să lege Bulgaria şi România, pe lângă cele două existente, va spori conectivitatea Europei. La o conferinţă dedicată transportului a Iniţiativei celor Trei Mări, la Sofia, pe 8 iunie 2021, vorbitorii s-au adunat în jurul punctului de vedere că noile poduri peste Dunăre şi alte lucrări de infrastructură de-a lungul axei nord-sud sunt esenţiale pentru conectivitatea transporturilor şi dezvoltarea afacerilor în Europa Centrală şi de Est.
Podurile peste Dunăre 1 şi 2
Al doilea râu ca lungime din Europa, după Volga, formează trei sferturi din graniţa Bulgariei cu singurul său vecin din nord, România. Sectorul bulgar al râului, lung de 470 kilometri, se află în cursul său inferior. Sectorul variază între 500 m şi 1.500 m lăţime.
Primul pod peste Dunăre între Bulgaria şi România a fost proiectat şi construit de sovietici şi inaugurat în 1954. El face legătura între oraşele Ruse şi Giurgiu, iar lungimea sa totală este de 2,2 kilometri. Iniţial numit Podul Prieteniei, este cunoscut în zilele noastre ca Podul peste Dunăre 1 (sau simplu Podul peste Dunăre). Este un pod din oţel format din două punţi, cea de sus având o parte carosabilă cu două benzi şi cea de jos o cale ferată cu o singură cale. Sunt incluse şi trotuare pentru pietoni. Partea centrală a podului (85 m lungime) este mobilă şi poate fi ridicată pentru a permite trecerea bărcilor supradimensionate.
Podul peste Dunăre 2 (Podul Noua Europă) leagă Vidin, în Bulgaria, şi Calafat, în România. Construcţia a început în 2007, când cei doi vecini au aderat la Uniunea Europeană, şi s-a încheiat în 2013. Acest pod de tip " extradosed", construit de o companie spaniolă, are o lungime totală de 2 kilometri. Partea carosabilă are patru benzi, există o cale ferată cu o singură cale şi o pistă combinată pentru biciclete/pasarelă pietonală.
Pe lângă cele două poduri, malurile bulgare şi româneşti ale Dunării sunt conectate şi prin trei servicii de feriboturi, la Oryahovo/Bechet, Nikopol/Turnu Măgurele şi Svishtov/Zimnicea. Al patrulea serviciu de feribot va fi lansat între Ruse şi Giurgiu în baza unui acord semnat în prezenţa premierilor Kiril Petkov şi Nicolae Ciucă la Bucureşti, în 29 aprilie 2022.
Cât de multe?
În 4 ianuarie 2022, ministrul de Finanţe, Asen Vasilev, a dezvăluit un pachet de investiţii în infrastructură de 12 miliarde de leva pentru următorii patru ani. El a spus că o parte din bani vor fi folosiţi pentru finanţarea construcţiei a patru sau cinci poduri noi peste Dunăre între Bulgaria şi România.
Prim ministrul Kiril Petkov a confirmat planul. După întâlnirea cu omologul său român, Nicolae Ciucă, la Bucureşti, în 29 aprilie 2022, Petkov a spus că vor mai fi construite cinci poduri între cele două ţări.
Conform unui memorandum de conectivitate de transport între Bulgaria şi România, semnat în 29 martie 2019, cele două ţări vor alege una dintre cele cinci posibile locaţii pentru un viitor pod: la Oryahovo/Bechet, Nikopol/Turnu Măgurele, Svishtov/Zimnicea, Ruse/Giurgiu (lângă Podul peste Dunăre 1), sau Silistra/Călăraşi.
În 6 iunie 2022, miniştrii Transporturilor Nikolai Sabev din Bulgaria şi Sorin Grindeanu din România au convenit că studiile de fezabilitate pentru noile poduri peste Dunăre vor începe simultan în toate cele cinci locaţii menţionate în memorandumul din 2019. Ideea privind cinci studii simultane a fost favorizată de Bulgaria şi ţării i-a luat ceva timp pentru a-şi convinge vecinul din nord să adopte această abordare, în loc să meargă iniţial doar pentru un studiu într-una dintre locaţiile avute în vedere. Aceasta a reieşit dintr-un interviu pe care Sabev l-a acordat cotidianului 24 Chasa în ajunul întâlnirii Sabev-Grindeanu de la Bucureşti.
Unde anume?
Posibilitatea de a construi un alt pod la Ruse/Giurgiu, alături de Podul peste Dunăre 1, se discută de ani de zile. Potrivit unei analize publicate pe Capital.bg în 29 ianuarie 2022, Podul peste Dunăre 1 este atât de învechit încât nu poate suporta traficul greu. În 8 februarie 2022, presa l-a citat pe ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale şi al Lucrărilor Publice, Grozdan Karadjov, spunând că facilitatea va fi reparată între 2022 şi 2023.
Cu o populaţie de 143.000 de locuitori (estimare din martie 2022), Ruse este al cincilea oraş ca mărime al Bulgariei şi cea mai populată aşezare a ţării de la Dunăre. Este situat pe Coridorul Pan-European de Transport IX, care merge din Finlanda până în Grecia şi se adaugă la potenţialul oraşului ca hub de transport, crescând astfel şansele de a obţine finanţare UE pentru infrastructură.
Dintre toate porturile bulgare peste Dunăre, Ruse este cel mai apropiat de capitala României şi cel mai mare oraş - Bucureşti, un aspect important din punct de vedere al fluxurilor comerciale. În 2017, Guvernul premierului bulgar de atunci, Boyko Borissov, a anunţat planuri de a construi un drum expres între Ruse şi Veliko Trunovo şi un tunel prin lanţul muntos al Balcanilor. (Proiectul tunelului a început în sfârşit după ce contractele au fost semnate în 8 iunie 2022.) Evident astfel Ruse devine o locaţie şi mai atractivă pentru un pod nou.
În sens negativ, criticii au observat că construirea unui alt pod la Ruse/Giurgiu va lăsa 400 kilometri din lungimea râului fără un singur pod.
Potrivit unor informaţii neoficiale, românii insistă ca al treilea pod între cele două ţări să fie la Oryahovo/Bechet, spun experţii.
Banker.bg reaminteşte că în 2007 potenţialii investitori şi-au arătat interesul pentru construirea de poduri la Oryahovo/Bechet şi Silistra/Călăraşi. Strategia naţională de dezvoltare a României numeşte şapte locaţii posibile pentru viitoarele poduri peste Dunăre, dintre care unele vor fi în interiorul României, nu la graniţa cu Bulgaria, aminteşte site-ul într-un articol din 29 martie 2019.
Acoperind întâlnirea din 6 iunie 2022 dintre miniştrii Transporturilor Nikolai Sabev şi Sorin Grindeanu, Dunavmost.com spune că România insistă să aleagă Svishtov/Zimnicea ca locaţie pentru un al treilea pod, opţiune care, se spune, este favorizată şi de Austria. Potrivit site-ului, românii se opun opţiunii Ruse/Giurgiu, argumentând că nu este indicat ca tot traficul să meargă pe o singură rută, cu atât mai mult cu cât destinaţia principală în acest caz este Rusia.
Când?
În ianuarie 2022, ministrul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice, Grozdan Karadjov, a declarat că tot ceea ce poate face Guvernul său în mandatul de patru ani este să înceapă construirea unuia sau a mai multor poduri, fiecare dintre ele având nevoie de cel puţin şase ani pentru finalizare, cu condiţia ca contractele să nu fie contestate în instanţă.
Dintre cele două poduri existente, cel mai vechi a fost construit în puţin peste doi ani (1952-1954), iar cel mai nou, în şase ani (2007-2013).
Potrivit ministrului Transporturilor, Nikolai Sabev, un contract de concesiune poate accelera construirea unui pod dacă perioada de concesiune include faza de construcţie. În acest caz, contractorul va avea interes să finalizeze podul cât mai repede posibil, deoarece acest lucru îi va permite să înceapă să câştige venituri mai curând.
Premierul Kiril Petkov a declarat recent că este important ca Bulgaria şi România să fie vecini şi parteneri buni. Construirea de poduri peste Dunăre ajută evident. Studiile de fezabilitate asupra cărora Sofia şi Bucureşti au convenit sunt de aşteptat să arate ce urmează în epopeea podurilor.
Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii. AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Beijingul propune un 'canal verde' pentru exporturile de metale rare spre UE
China a propus înființarea unui 'canal verde' pentru accelerarea procesului de eliberare a licențelor necesare pentru exporturile de metale rare spre Uniunea Europeană, a anunțat, sâmbătă, Ministerul chinez al Comerțului, în contextul în care Beijingul a restricționat exporturile de metale rare ca răspuns la tarifele vamale americane,
Industria germană a pierdut 100.000 de locuri de muncă într-un an (analiză)
Criza economică în curs în Germania a costat industria din această țară peste 100.000 de locuri de muncă într-un an, sectorul auto cheie al țării fiind cel mai afectat, potrivit unei analize realizate de firma de audit și consultanță EY, citat sâmbătă de dpa. În sectorul auto, aproximativ 45.400 de locuri de muncă
Politica fiscală americană și datoria publică influențează dolarul, care rămâne cea mai importantă monedă (analiști)
Dolarul rămâne cea mai importantă monedă pentru rezervele valutare ale statelor, dar analiștii atrag atenția privind viabilitatea politicii fiscale americane și sustenabilitatea datoriei publice a SUA. Un raport de cercetare al CFA Institute din Statele Unite ale Americii, intitulat 'Privilegiul exorbitant al dolarului', și dat s
Discuții comerciale sino-americane luni, la Londra (Trump)
Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că noi discuții comerciale sino-americane vor avea loc, luni, la Londra, în încercarea de a se ajunge la un 'acord' între cei doi giganți aflați într-o dispută vamală, relatează AFP. Liderul de la Casa Albă a precizat pe rețeaua sa Truth Social că din delegația
Germania riscă încă doi ani de recesiune dacă războiul comercial cu SUA escaladează, avertizează Bundesbank
O escaladare a războiului comercial cu SUA ar putea prelungi recesiunea în Germania pentru încă doi ani, din cauza reculului exporturilor și incertitudinilor asupra investițiilor, a avertizat vineri Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), informează AFP. Germania este singura țară G7 care nu a înregistrat o creștere a PIB-ul
Noile cote la importurile de produse agricole din Ucraina în UE vor fi mai mari decât înainte de război (comisar)
Uniunea Europeană și Ucraina negociază un nou acord care va fixa cote la importurile de produse agricole din Ucraina, cote care vor fi 'undeva între' nivelurile actuale și scutirile temporare acordate Ucrainei în 2022, după începerea invaziei rusești, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, citat de Reuters.
Economia europeană a înregistrat un avans de 0,6% în primul trimestru; economia României a stagnat
Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene au înregistrat o creștere peste așteptări în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, însă economia România a stagnat, conform datelor revizuite publicate vineri de Eurostat. Potrivit acestor date, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, precum ș
FAO: Prețurile mondiale la alimente au scăzut în mai, grație ieftinirii cerealelor, zahărului și uleiului
Indicele global al prețurilor produselor alimentare a scăzut în luna mai, grație diminuării cotațiilor la cereale, zahăr și uleiuri vegetale, a anunțat, vineri, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), transmite Reuters. FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate l
UE și-a dat aprobarea finală pentru posibila sacrificare a lupilor
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, joi, modificarea Directivei privind habitatele, care modifică nivelul de protecție a lupului din 'strict protejat' în 'protejat', informează DPA. Această actualizare aliniază directiva la Convenția de la Berna actualizată, acordul internațional pentru protecția plantelor, a animalelor
Acțiunile Hello Kitty au un rulaj mai mare la bursă decât cele ale gigantului auto Toyota
Acțiunile Sanrio Co, proprietarul Hello Kitty, au avut luna trecută un rulaj mai mare la bursa de la Tokyo decât titlurile celei mai mari companii japoneze, producătorul auto Toyota Motor Corp, grație includerii firmei în MSCI index și a presupusei sale rezistențe la riscurile create de tarifele vamale, transmite Bloomberg. Acțiuni
Trump spune că a discutat cu Xi despre comerț și că echipele lor se vor întâlni în curând
Președintele american Donald Trump a declarat că discuția telefonică purtată joi cu omologul său chinez Xi Jinping a avut ca subiect comerțul și s-a încheiat 'în manieră foarte bună', convenindu-se continuarea negocierilor între țările lor pentru aplanarea divergențelor legate de taxele vamale, care au perturbat economia mondială, transmit Reuters ș
Un grup de state din UE, inclusiv România, cer o finanțare adecvată a Politicii Agricole Comune
Un grup de state membre ale UE, inclusiv România, au solicitat Comisiei Europene o Politică Agricolă Comună (PAC) 'bine finanțată și cu personalitate juridică și instituțională proprie'. Într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru buget, Piotr Serafin, aceste țări cer de asemenea ca PAC să fie 'separată de restul politicilor co
BCE a redus dobândă de referință la 2%
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, o nouă reducere a dobânzii de referință cu 25 puncte de bază, așa cum se așteptau piețele, și a lăsat toate opțiunile deschise pentru următoarele reuniuni, transmite Reuters. Gardienii euro au redus costul creditului de opt ori, începând din luna iunie 2024, încercând să sprijine econom
UE are un nou instrument de supraveghere a importurilor pentru a preveni deturnarea dăunătoare a schimburilor comerciale
Comisia Europeană a anunțat joi că a creat un nou instrument de supraveghere, pentru a contribui la protejarea UE împotriva creșterilor bruște și potențial perturbatoare ale importurilor, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Potrivit sursei citate, acest sistem urmărește să prevină deturnarea dăunătoare a schimburi
Băncile de retail europene înregistrează o încetinire puternică a creșterii veniturilor, ajungând la doar 2,9% în 2024(studiu)
Băncile de retail europene înregistrează o încetinire puternică a creșterii veniturilor, ajungând la doar 2,9% în 2024, față de 18% în 2023, conform studiului anual European Retail Banking Radar al companiei de consultanță Kearney. Potrivit sursei citate, această schimbare semnalează o revenire la un mediu de creș