Miniştrii Finanţelor din Uniunea Europeană vor discuta luni despre creşterea preţurilor de consum, impactul său asupra salariilor şi modificările pe care ar dori să le aducă regulilor bugetare ale blocului comunitar, în ideea de a susţine investiţiile şi a reduce datoriile, transmite Reuters.

Luna trecută, inflaţia anuală în zona euro a urcat la 4,1%, de la 3,4% în septembrie. Acest avans începe să îi îngrijoreze pe miniştrii de Finanţe, care sunt preocupaţi că această creştere ar putea să alimenteze o majorare mai puternică a salariilor, ceea ce ar genera o spirală inflaţionistă.

"A fost o creştere mai rapidă decât se preconiza. Un avans de 4,1% ar trebui să dea naştere la discuţii", a spus un oficial UE implicat în pregătirea reuniunii. Creşterea preţurilor de consum a fost determinat în primul rând de un salt de 23,5% a preţurilor la energie, care potrivit oficialului ar urma să scadă în cele din urmă, dar probabil nu va reveni la nivelul la care era înaintea pandemiei de COVID-19. "Ar trebui să revenim la o cifră de inflaţie mai benignă, însă procesul va fi mai lent decât se preconiza iar riscul unor efecte secundare asupra salariilor este în mod clar ceva ce trebuie luat în serios şi monitorizat", a spus oficialul.

Banca Centrală Europeană, al cărei principal mandat este menţinerea inflaţiei la 2% pe termen mediu, îi va informa pe miniştrii europeni ai Finanţelor. Separat, într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais, economistul şef al BCE, Philip Lane, a reiterat mesajul BCE că majorările mari ale preţurilor sunt un fenomen temporar. "Credem că anul viitor blocajele de aprovizionare se vor reduce iar preţurile la energie se vor diminua sau stabiliza. Actuala perioadă de inflaţie ridicată este foarte neobişnuită, temporară şi nu este un semn al unei situaţii cronice", a spus Lane.

Comisia Europeană, care îşi va prezenta şi ea punctul de vedere miniştrilor europeni ai Finanţelor iar joi va da publicităţii noile sale prognoze economice şi de inflaţie, crede şi ea că inflaţia se va reduce.

"Preţurile la energie au un impact decisiv asupra creşterii inflaţiei, iar fenomenul va fi unul temporar, urmând probabil să se reducă în prima jumătate a anului următor", a declarat comisarul european al Economiei, Paolo Gentiloni.

De asemenea, miniştrii europeni ai Finanţelor vor demara discuţiile cu privire la o reformă a regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere, care limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3% din PIB iar datoria sub 60% din PIB, în ideea de a le ajusta la realităţile economice de după pandemie, caracterizate prin datorii publice ridicate şi investiţii mari necesare pentru combaterea schimbărilor climatice. În forma actuală, regulile bugetare cer reduceri anuale ale datoriilor publice care sunt prea ambiţioase pentru majoritatea ţărilor membre UE şi oferă prea puţin sprijin explicit pentru investiţiile guvernamentale.

Însă, guvernele statelor membre au opinii divizate cu privire la amploarea modificărilor necesare. Statele membre din sudul Europei sunt mai interesate decât statele din nordul continentului de relaxarea prevederilor referitoare la reducerea datoriilor şi conferirea unui statul special investiţiilor, de exemplu prin excluderea lor de la calculul deficitului.

Va trebui găsit un echilibru între "o politică fiscală prudentă şi sprijin fiscal pentru creştere, a spus oficialul citat de Reuters, care a adăugat însă că discuţiile se vor întinde pe o mare parte a anului 2022. "Acesta este o lungă călătorie. Nu ar trebui să încercăm să o grăbim", a apreciat oficialul european. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)