În urmă cu şase ani, aproape toate ţările din lume şi-au fixat ţinte privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, însă suma totală a acestor promisiuni este insuficientă faţă de ceea ce planeta are nevoie pentru a împiedica o supraîncălzire periculoasă, transmite AFP.

Obiectivul Acordului de la Paris era limitarea încălzirii climei la cel mult 2°C, sau chiar la 1,5°C dacă este posibil, în raport cu era preindustrială, un plafon care a devenit de facto obiectivul principal.

Însă, primele "contribuţii stabilite la nivel mondial" (NDC), multe condiţionate de finanţare şi sprijin tehnic, pentru cei 200 de semnatari ai Acordului de la Paris vor duce planeta noastră spre o încălzire cu 3°C sau 4°C.

Între timp, au fost făcute unele progrese, însă potrivit unei recente evaluări a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care ia în calcul şi cele mai recente angajamente ale majorităţii ţărilor semnatare, lumea se îndreaptă în continuare spre o încălzire "catastrofală" de 2,7 grade Celsius până în 2100.

Înaintea summitul COP26, care va începe duminică la Glasgow, AFP a trecut în revistă angajamentele naţionale.

- China -

În 2016, China, ţară responsabilă pentru mai mult de un sfert din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră, s-a angajat să reducă intensitatea emisiilor de CO2 cu 65% până în 2030. În condiţiile în care China este pe cale să îşi atingă acest obiectiv înainte de 2030, preşedintele Xi Jinping a făcut un anunţ surpriză la Adunarea Generală a ONU: China intenţionează să ajungă la neutralitate climatică până în 2060.

Joi, autorităţile de la Beijing au dat publicităţii noile lor NDC-uri (contribuţii stabilite la nivel mondial) revizuite, care reiau angajamentele făcute de preşedintele Xi Jinping, dar care nu îi mulţumesc pe apărătorii mediului. Însă, noul plan cincinal chinez nu prevede şi paşii pentru atingerea acestui obiectiv, iar între timp China continuă să construiască termocentrale pe cărbune, cele mai mari surse de polare.

- SUA -

Al doilea mare emitent mondial de CO2, SUA au fost un susţinător puternic al Acordului de la Paris, cu un angajament iniţial privind reducerea emisiilor cu 26-28% până în 2025, comparativ cu nivelul din 2005. După ieşirea temporară din Acordul de la Paris în mandatul lui Donald Trump, SUA au revenit sub umbrela acestui acord cu angajamente îmbunătăţite, graţie preşedintelui Joe Biden.

Noile NDC-uri ale SUA prevăd o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50-52% până în 2030. Acest angajament este compatibil cu limitarea încălzirii climei cu 2°C, dar nu şi pentru o limitare la 1,5°C, potrivit Climate Action Tracker, care estimează că americanii nu îşi aduc aportul care le revine la nivel mondial.

- Uniunea Europeană -

În 2015, Uniunea Europeană s-a angajat să îşi reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. În luna decembrie a anului trecut, statele membre UE au îmbunătăţit acest obiectiv până la o reducere de "cel puţin 55%" până la finele acestui deceniu, un obiectiv care, potrivit Climate Action Tracker, este şi el în linie cu limitarea încălzirii climei la 2°C.

La rândul său, Marea Britanie, care a ieşit din UE, a inclus în lege obiectivul privind ajungerea la neutralitate climatică până în 2050. În luna decembrie a anului trecut, autorităţile britanice au anunţat că vor încerca să reducă emisiile cu 68% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Acest obiectiv naţional este în linie cu limitarea încălzirii climei la 1,5°C, susţine Climate Action Tracker.

- India -

India este al treilea mare poluator mondial, dar per capita amprenta sa de carbon este mult mai mică decât a altor mari poluatori. La fel ca şi China, angajamentul iniţial al Indiei viza o reducere a intensităţii de carbon cu 35% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2005. India nu a prezentat încă noile sale NDC-uri revizuite şi nici nu a indicat care sunt planurile sale.

- Rusia -

Rusia, ţară care s-a alăturat în mod oficial Acordului de la Paris în 2019, a prezentat primele sale NDC-uri la finele lui 2020. Utilizând nivelul din 1990 ca baza de referinţă, Moscova a precizat că planurile sale prevăd reducerea emisiilor de CO2 cu 30% până în 2030, o ţintă considerată drept "insuficientă grav" de către Climate Action Tracker.

Recent, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia va viza ajungerea la neutralitate climatică până în 2060, dar nu a oferit o hartă cu privire la modul în care Rusia va atinge acest obiectiv.

- Japonia -

În 2016, Japonia s-a angajat să îşi reducă emisiile de CO2 cu 26% până în 2030. Noile sale NDC-uri revizuite, publicate în luna martie 2020, aveau aceeaşi cifră, ceea ce a declanşat critici aprinse din partea organizaţiilor de protecţie a mediului.

Noul prim-ministru, Yoshihide Suga, a anunţat luna trecută un plan mai ambiţios care prevede reducerea emisiilor cu 46% până în 2030. Însă şi acest obiectiv este în linie cu o limitare a încălzirii climei la 2°C, susţine Climate Action Tracker.

- Alţi mari emitenţi -

Printre alţi mari emitenţi, Brazilia, Mexic, Australia, Coreea de Sud şi Indonezia au prezentat NDC-uri care nu sunt mai ambiţioase decât angajamentele iniţiale, iar în cazul Mexicului şi Braziliei ar conduce chiar la o majorare a emisiilor, potrivit unui raport recent al ONU.

În contrast, Canada, Africa de Sud şi Argentina şi-au îmbunătăţit angajamentele privind reducerea emisiilor de CO2 în următorii cinci ani.

Săptămâna trecută, Arabia Saudită şi-a prezentat noile sale NDC-uri, conform cărora vrea să ajungă la neutralitatea emisiilor până în 2060, dar nu a anunţat planuri privind reducerea exporturilor de petrol şi gaze.

Turcia, ţară care abia recent a ratificat Acordul de la Paris, intenţionează să prezinte în curând primele sale NDC-uri.

În condiţiile în care liderii din G20 se reunesc în acest weekend la Roma, aceste state reprezintă peste 75% din emisiile mondiale şi de aceea acest grup de ţări are un rol primordial în menţinerea speranţelor privind limitarea încălzirii climei la 1,5°C.

- Neutralitatea emisiilor de carbon -

Ca urmare a presiunilor ONU, din ce în ce mai multe ţări se angajează să ajungă la emisii zero de carbon până la mijlocul acestui secol. Până acum, 49 de ţări responsabile pentru 57% din emisiile globale, inclusiv toate ţările membre UE, Marea Britanie şi SUA, au făcut un angajament formal în acest sens, potrivit unui raport al Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE).

Orice traiectorie credibilă pentru a ajunge la emisii zero în 2050 va necesita, pe termen scurt, o reducere a emisiilor de CO2 cu 45% până în 2030, subliniază ONU. Însă, 2019 a fost un an record privind emisiile de CO2 care revin rapid la nivelul la care erau înaintea pandemiei, susţine Agenţia Internaţională a Energiei (IEA). AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: ednh.news/ro/