Comisia Europeană a adoptat miercuri o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerinţele de capital şi Directiva privind cerinţele de capital), se arată într-un comunicat al executivului comunitar.

Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele şocuri economice viitoare şi vor contribui în acelaşi timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 şi la tranziţia către neutralitatea climatică.

Pachetul prezentat miercuri este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE. Acest acord a fost convenit de UE şi de partenerii săi din G20 în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară şi urmăreşte să consolideze rezilienţa băncilor în faţa unor posibile şocuri economice. Propunerile prezentate astăzi marchează ultima etapă a acestei reforme a normelor bancare.

Revizuirea constă în următoarele elemente legislative: o propunere legislativă de modificare a Directivei privind cerinţele de capital (Directiva 2013/36/UE); o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind cerinţele de capital (Regulamentul 2013/575/UE) şi o propunere legislativă separată de modificare a Regulamentului privind cerinţele de capital în domeniul rezoluţiei (aşa-numita propunere daisy chain).

Pachetul include punerea în aplicare cu fidelitate a prevederilor Acordului internaţional Basel III, ţinând cont totodată de particularităţile sectorului bancar din UE, de exemplu în ceea ce priveşte creditele ipotecare cu risc scăzut. Mai precis, propunerea urmăreşte să garanteze faptul că "modelele interne" utilizate de bănci pentru calcularea cerinţelor lor de capital nu subestimează riscurile, aşadar că nivelul de capital deţinut de acestea este suficient pentru acoperirea riscurilor respective. În acest fel se va facilita, de asemenea, compararea ratelor de capital bazate pe risc între bănci, restabilindu-se încrederea în aceste rate şi soliditatea sectorului în ansamblul său.

Propunerea vizează consolidarea rezilienţei, fără a conduce la creşteri semnificative ale cerinţelor de capital. Ea limitează impactul global asupra cerinţelor de capital la ceea ce este necesar, asigurând astfel menţinerea competitivităţii sectorului bancar din UE. De asemenea, pachetul reduce şi mai mult costurile de asigurare a conformităţii, în special pentru băncile mai mici, fără a relaxa standardele prudenţiale.

Consolidarea rezilienţei sectorului bancar în faţa riscurilor de mediu, sociale şi de guvernanţă este o componentă-cheie a Strategiei Comisiei privind finanţarea durabilă. Este esenţial să se îmbunătăţească modul în care băncile măsoară şi gestionează aceste riscuri, precum şi să se asigure faptul că pieţele pot monitoriza activitatea băncilor. Reglementarea prudenţială joacă un rol esenţial în această privinţă.

Propunerea va impune băncilor obligaţia ca sistematic să identifice, să publice şi să gestioneze riscurile de mediu, sociale şi de guvernanţă în contextul activităţii lor de gestionare a riscurilor. Este prevăzută inclusiv obligaţia ca atât autorităţile de supraveghere, cât şi băncile să deruleze, la intervale regulate, simulări de criză în domeniul climatic. Autorităţile de supraveghere vor trebui să evalueze riscurile de mediu, sociale şi de guvernanţă în cadrul evaluărilor periodice pe care le realizează în scopul supravegherii. Toate băncile vor trebui, de asemenea, să publice informaţii privind expunerea lor la riscurile de mediu, sociale şi de guvernanţă. Pentru a se evita împovărarea băncilor mai mici cu sarcini administrative nejustificate, normele privind publicarea informaţiilor vor fi proporţionale.

Măsurile propuse nu numai că vor spori rezilienţa sectorului bancar, ci vor asigura şi faptul că băncile ţin seama de considerentele de durabilitate, informează Comisia Europeană.

Pachetul prezentat miercuri pune la dispoziţia autorităţilor de supraveghere instrumente mai robuste de supraveghere a băncilor din UE. Normele pe care le include sunt clare, solide, echilibrate şi prevăd cerinţe de competenţă profesională şi probitate morală prin care autorităţile de supraveghere evaluează dacă personalul de conducere deţine competenţele şi cunoştinţele necesare pentru gestionarea unei bănci.

Mai mult, ca reacţie la scandalul "WireCard", autorităţile de supraveghere vor dispune acum de instrumente mai eficace pentru a supraveghea grupurile de tehnologie financiară, inclusiv filialele băncilor. Acest set îmbunătăţit de instrumente va asigura gestionarea solidă şi prudentă a băncilor din UE.

Revizuirea abordează, de asemenea - în mod proporţional - chestiunea stabilirii sucursalelor băncilor din ţări terţe în UE. În prezent, aceste sucursale sunt în primul rând supuse legislaţiei naţionale, a căror armonizare la nivel european rămâne foarte limitată. Pachetul armonizează normele UE în acest domeniu, ceea ce le va permite autorităţilor de supraveghere să gestioneze mai bine riscurile legate de aceste entităţi, care şi-au intensificat în mod semnificativ activitatea în UE în ultimii ani. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)