Creditorii din zona euro vor trebui să estimeze riscul cu care s-ar putea confrunta din cauza schimbărilor climatice, atât la operaţiunile lor de împrumut cât şi la cele de tranzacţionare, când vor fi derulate anul viitor testele de stres, a informat luni Banca Centrală Europeană, transmite Bloomberg.

Băncile vor trebui să previzioneze cum va evolua bilanţul lor în următorii 30 de ani precum şi orice pierderi cu care s-ar putea confrunta în tranziţia spre o economie mai sustenabilă, conform metodologiei publicate luni de BCE. De asemenea, instituţia cu sediul la Frankfurt le-a cerut instituţiilor financiare să evalueze impactul teoretic al "creşterii semnificative" al preţului emisiilor de carbon în următorii trei ani.

În testele de stres, care vor fi derulate în perioada martie-iulie 2022, BCE va face cea mai cuprinzătoare analiză a modului în care băncile ar putea fi afectate de politicile de atenuare a schimbărilor climatice şi de fenomenele meteo extreme.

Exerciţiul, parte a unei revizuiri mai ample a modului în care băncile gestionează riscurile climatice, include de asemenea întrebări privind nivelul veniturilor generate de bănci din industrii cu emisii puternice de carbon, precum şi volumul emisiilor pe care ele îl finanţează.

Luna trecută, Banca Centrală Europeană a dat publicităţii rezultatele primului test de stres privind efectele climei asupra economiei, în care se arată că eşecul introducerii unor politici care să reducă schimbările climatice ar putea afecta semnificativ economia europeană până la finalul secolului.

Dacă nu sunt adoptate reglementări iar ca rezultat dezastrele naturale devin mai frecvente şi mai severe, PIB-ul regiunii ar putea scădea cu 10% până în 2100 comparativ cu scenariul în care guvernele acţionează, avertizează BCE. Instituţia apreciază că şi o tranziţie necontrolată la o economie mai sustenabilă ar fi mai puţin costisitoare decât dacă nu se acţionează deloc.

"Fără politici către tranziţia la o economie mai verde, riscurile fizice vor creşte în timp. Ele vor creşte neliniar şi, din cauza caracterului ireversibil al schimbărilor climatice, această creştere va continua în timp. Este esenţială o tranziţie graduală şi timpurie", a apreciat vicepreşedintele BCE Luis de Guindos.

BCE face presiuni asupra companiilor şi băncilor să înţeleagă şi să gestioneze ameninţările climatice şi posibilitatea ca firmele poluatoare să fie eliminate de pe piaţă.

Portofoliile cele mai vulnerabile la riscurile climatice sunt cu 30% mai probabil să intre în incapacitate de plată în 2050, comparativ cu 2020, fără un scenariu de tranziţie la o economie mai sustenabilă. De asemenea, marile bănci deţin o expunere de peste 50% la companii extrem de vulnerabile la riscurile climatice decât băncile mai mici, apreciază BCE.

Băncile din ţări din sudul Europei, cum ar fi Grecia, Cipru, Portugalia, Spania şi Malta sunt semnificativ mai expuse la companiile care se confruntă cu riscuri fizice ridicate.

Anul acesta, Banca Centrală Europeană a înfiinţat un centru de expertiză dedicat schimbărilor climatice, care va consilia BCE cum să încorporeze aspectele ce ţin de mediu în politica monetară şi supervizarea bancară. Aproximativ 12 persoane vor lucra în noul centru, care va colabora cu echipele existente în interiorul BCE.

"Am decis să înfiinţăm un nou centru dedicat schimbărilor climatice pentru a aduce laolaltă mai eficient diferitele tipuri de expertiză cu privire la climă care există în cadrul băncii. Schimbările climatice afectează toate domeniile politicii noastre", a afirmat preşedintele BCE, Christine Lagarde.

În urmă cu un an, Banca Centrală Europeană a lansat un amplu proces de revizuire strategică a politicii monetare, primul exerciţiu de acest fel de după 2003, în care ar urma să se ţină cont şi de lupta împotriva schimbărilor climatice.

Schimbările climatice "fac parte integrantă din procesul de revizuire a strategiei noastre de politică monetară", a afirmat Christine Lagarde, cu prilejul unei conferinţe organizate de Institute for Law and Finance (ILF) din Frankfurt. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)