Comisia Europeană propune un plan concret pentru transformarea digitală a societăţii şi economiei UE până în 2030

Comisia Europeană a propus, luna aceasta, programul de politică digitală "Calea Europeană pentru Deceniul Digital" - un plan concret de acţiuni care să contribuie la transformarea digitală a societăţii şi economiei europene până în 2030, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Fiecare ţară membră UE ar trebui să aloce tranziţiei digitale cel puţin 20% din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, susţine CE.
Cercetătorii şi inovatorii din programul Next Generation Internet (NGI) pot contribui la implementarea "busolei digitale", misiunea programului NGI fiind aceea de a construi un internet centrat pe nevoile oamenilor, care să ajute cetăţenii şi companiile.
"Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital" este propunerea Comisiei de a institui un cadru de guvernanţă pentru a se asigura că Uniunea Europeană îşi atinge obiectivele Deceniului Digital pentru 2030, cele patru puncte cardinale (Busola Digitală): competenţe digitale, infrastructură digitală, transformarea digitală a companiilor şi digitalizarea serviciilor publice.
Pandemia a arătat rolul central pe care tehnologia l-a avut în construirea unui viitor prosper şi sustenabil. În mod particular, criza a arătat diferenţa dintre companiile puternic digitalizate şi cele care încă implementează soluţii digitale, dar şi diferenţa dintre mediul urban bine conectat şi cel rural, izolat. Digitalizarea oferă multiple oportunităţi noi pe piaţa europeană, unde mai mult de 500.000 de joburi în domeniul securităţii cibernetice şi de data experts au rămas vacante în 2020. În ton cu valorile europene, "Calea europeană pentru deceniul digital" ar trebui să consolideze leadership-ul digital al UE şi să promoveze politici digitale sustenabile, care să ofere mai multă putere cetăţenilor şi companiilor.
"Viziunea europeană pentru un viitor digital este aceea în care tehnologia le oferă putere oamenilor. Aşa că propunem un plan concret prin care să atingem obiectivele de transformare digitală. Pentru un viitor în care inovaţia să lucreze în beneficiul companiilor şi societăţilor", a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru o Europă pregătită pentru era digitală, la momentul lansării programului "Calea europeană pentru deceniul digital".
La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a apreciat că Europa este pregătită să conducă în această cursă tehnologică globală.
"Faptul că ne-am setat aceste obiective pentru 2030 este un pas important, dar acum trebuie să le şi obţinem, să livrăm. Trebuie să ne asigurăm că Europa este autonomă în anii care vor urma. Altfel, vom rămâne prea expuşi atât la suişurile, cât şi la coborâşurile lumii şi vom rata creşterea economică şi oportunitatea de a crea noi locuri de muncă. Cred într-o Europă care conduce, în viitor, nu într-o Europă care este un subcontractor", a adăugat el.
Acest cadru de guvernanţă se va baza pe un mecanism anual de cooperare care va implica Comisia şi statele membre. Comisia va trasa mai întâi traiectoriile UE preconizate pentru fiecare obiectiv împreună cu statele membre, care, la rândul lor, ar urma să propună foi naţionale de parcurs pentru atingerea obiectivelor. Progresul - atât la nivelul Uniunii, cât şi al statelor membre - va fi evaluat anual.
Progresul digital în statele membre nu a fost unul foarte echilibrat în ultimii ani. Trendul arată că ţările care au avut o evoluţie lentă în ultimii cinci ani au continuat în acest ritm până astăzi. Prin intermediul acestui program, va exista o cooperare structurată, în aşa fel încât toate statele să lucreze pentru a îndeplini aceste obiective.
Specific, mecanismul anual de cooperare pentru statele membre va include: un sistem de monitorizare structurat, transparent şi comun, bazat pe indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), care va permite măsurarea progreselor înregistrate în direcţia atingerii fiecăruia dintre obiectivele pentru 2030; un raport anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital, în care Comisia evaluează progresele înregistrate şi formulează recomandări privind acţiunile de întreprins şi foi strategice de parcurs multianuale privind deceniul digital, în care statele membre îşi prezintă politicile şi măsurile adoptate sau planificate pentru a sprijini realizarea obiectivelor pentru 2030. De asemenea, va fi inclus un cadru structurat pentru a examina şi aborda domeniile în care nu se fac progrese suficiente, prin angajamente comune între Comisie şi statele membre şi un mecanism de sprijinire a implementării proiectelor multinaţionale.
Consultările publice cu cetăţenii, companiile şi administraţiile publice au condus la elaborarea politicii "Calea europeană pentru deceniul digital", care ia în considerare ideile tuturor pentru a conduce la o transformare digitală de succes. În baza acestei colaborări, Comisia va depune eforturi pentru a face progrese şi pentru a elabora, împreună cu statele membre, traiectorii pentru fiecare obiectiv prevăzut de "Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital".
Comisia a identificat o listă iniţială de proiecte multinaţionale, care vizează domenii de investiţii precum: infrastructura de date, procesoarele cu consum redus de energie, comunicaţiile 5G, calculul de înaltă performanţă, comunicaţiile cuantice securizate, administraţia publică, tehnologia blockchain, centrele de inovare digitală şi competenţele digitale.
Proiectele multinaţionale sunt proiecte la scară largă care vor contribui la atingerea acestor ţinte pentru transformarea digitală a Europei până în 2030. Niciun stat membru nu poate implementa aceste proiecte de unul singur. Astfel de proiecte vor permite statelor membre să lucreze împreună şi să-şi unifice resursele pentru a construi mecanisme digitale în zonele fundamentale pentru a intensifica suveranitatea digitală a Europei şi pentru a grăbi recuperarea ei.
Proiectele multinaţionale ar trebui să strângă investiţii din resursele de finanţare ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cât şi de la statele membre. Alte entităţi publice şi private pot investi în anumite proiecte.
Misiunea programului NGI (Next Generation Internet) este de a construi un Internet centrat pe factorul uman, care să ajute cetăţenii şi companiile.
Obiectivele setate de inovatorii NGI se aliniază planului stabilit de Comisia Europeană cu privire la "Busola Digitală" pentru transformarea digitală, care include autonomie strategică sporită în tech şi reguli şi tehnologii noi care să protejeze cetăţenii de produsele contrafăcute, furt cibernetic şi dezinformare.
Cercetătorii şi inovatorii NGI pot contribui la implementarea "Busolei Digitale" prin acest nou program de politică digitală pe Futurium, o platformă dedicată europenilor pentru a discuta politicile UE. Focusul pe factorul uman nu este o opţiune pentru Europa care a intrat în Deceniul Digital, ci este o componentă de bază, iar NGI este o iniţiativă esenţială care îmbină nucleul Internetului cu o dimensiune umană.
În ultimii ani, inovatorii NGI au depus eforturi pentru a furniza tehnologii şi servicii care să respecte drepturile şi valorile europene, ducând la obţinerea unor beneficii tangibile atât pentru organizaţiile private şi publice, cât şi pentru cetăţeni.
Next Generation Internet (NGI) este o iniţiativă a Comisiei Europene care şi-a propus să contureze dezvoltarea şi evoluţia Internetului în Internetul oamenilor. Un Internet care răspunde la nevoile fundamentale ale oamenilor, inclusiv în materie de încredere, securitate şi incluziune, totodată reflectând valorile şi normele de care se bucură toţi cetăţenii în Europa.
NGI cuprinde un program ambiţios de cercetare şi inovare care are la bază o investiţie iniţială a Comisiei Europene de peste 250 de milioane de euro între 2018-2020 şi face parte din programul viitor Orizont Europa (2021-2027).
Comisia Europeană va aloca, în perioada 2021-2022, fonduri în valoare de 62 milioane de euro pentru a sprijini inovatori de top în tehnologia Internetului în domenii ce ţin de încredere şi suveranitatea datelor pe Internet, motoare de căutare de încredere, Internet Architecture şi tehnologii descentralizate, şi, de asemenea, pentru o relaţie de colaborare şi cooperare cât mai strânsă între Uniunea Europeană (UE) şi SUA şi UE şi Canada. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
China are o listă de produse americane care vor fi scutite de taxele de 125% (Reuters)
China a elaborat o listă de produse americane care vor fi scutite de taxele de 125% și a înștiințat companiile despre acest demers, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, într-un moment în care Beijingul vrea să atenueze impactul războiului său comercial cu Washingtonul. China acordă deja scutiri de taxe pent
SUA: Trump reduce temporar taxele la producătorii de automobile
Președintele american Donald Trump a semnat marți un decret prin care relaxează temporar taxele vamale pentru producătorii de automobile care fabrică în Statele Unite cu piese importate, în special prin evitarea unui cumul al acestor taxe în vigoare de la începutul lunii aprilie, relatează AFP. Acest anunț survine &icir
SUA: Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în martie, ajungând la cel mai redus nivel din septembrie
Numărul locurilor de muncă vacante în SUA a scăzut în martie, războaiele comerciale ale președintelui Donald Trump înrăutățind perspectivele economice, transmite AP. Conform datelor publicate de Biroul de Statistică de la Departamentul american al Muncii (BLS), numărul locurilor de muncă vacante, un indicator al cererii de fo
Activitatea fabricilor Renault și Stellantis din Spania s-a reluat
În Spania a fost reluată gradual producția la cele două fabrici ale Renault și la cele trei uzine ale Stellantis, după pana masivă de curent care a afectat luni Peninsula Iberică, transmite Reuters. Un purtător de cuvânt al Renault a precizat că activitatea la cele două fabrici a fost oprită luni la ora locală 12:30 PM.
Banca Mondială estimează un declin semnificativ al prețurilor materiilor prime
Banca Mondială (BM) a previzionat marți că reducerea creșterii economiei mondiale, parțial în urma turbulențelor comerciale, va duce la scăderea prețurilor materiilor prime pe plan global cu 12% în 2025 și încă 5% în 2026, la cele mai reduse niveluri de după 2020 în termeni reali, transmite Reuters. Ajustate &icir
BCE: Creditarea companiilor din zona euro se redresează
Acordarea de împrumuturi bancare companiilor și gospodăriilor din zona euro a continuat să accelereze în martie, ceea ce indică că reducerea dobânzilor a impulsionat activitatea înainte ca SUA să lanseze un război comercial global, arată datele unui studiu publicat marți de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.
BTA: Bulgaria va deveni prima țară europeană cu un reactor operațional AP1000
Bulgaria va fi prima țară din Europa care va avea un reactor operațional de tip AP1000, a declarat ministrul Energiei, Zhecho Stankov, în cadrul unui forum organizat de Westinghouse la Sofia. El a adăugat că țara are deja un teren aprobat și o evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru proiect, iar în prezent se lucrează la finanțare și coordonare
Guvernul spaniol a creat o comisie pentru investigarea penei de curent, care include și experți în securitate cibernetică
Guvernul spaniol a creat o comisie pentru investigarea penei de curent de luni, care este condusă de Ministerul Tranziției Ecologice și va beneficia de sprijinul organismelor specializate în atacuri cibernetice, a anunțat, marți, premierul Pedro Sanchez, relatează agenția EFE. Consiliul de Securitate Națională a stabilit, de asemenea, să
Interconexiunea electrică între Franța și Spania, motiv de dispută din cauza faptului că este insuficentă (EFE)
Interconexiunea electrică între Spania și Franța, care a fost un subiect abordat în știrile recente ca urmare a penei de curent de luni, este de mai mulți ani motiv de dispută între cele două țări din cauza lipsei de voință a Parisului de a rezolva problema insuficienței sale, pentru a atinge obiectivele europene, relatează agenția EFE.
Eurostat: România și Bulgaria, cea mai ridicată rată din UE a deceselor cauzate de accidente rutiere
Numărul persoanelor din Uniunea Europeană (UE) decedate în accidente rutiere a scăzut cu 1,3% în 2023, comparativ cu 2022, iar cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România și Bulgaria (ambele cu 81 de victime la un milion de locuitori), arată datele publicate marți de Oficiul European de
Pana de curent a provocat Spaniei pierderi de 1,6 miliarde euro, conform oamenilor de afaceri
Marea pană de curent care a afectat luni teritoriul peninsular al Spaniei a provocat pierderi economice de 1,6 miliarde euro, echivalentul a 0,1% din Produsul Intern Brut, conform calculelor principalei confederații a oamenilor de afaceri CEOE, relatează agenția EFE. La rândul său, asociația ATA, care reprezintă 850.000 de lucrători inde
Operatorul spaniol Red Electrica exclude ca un atac cibernetic să fi fost motivul penei de curent
Operatorul spaniol Red Electrica a respins ideea că pana de curent care a lăsat luni fără electricitate o bună parte a Spaniei ar fi fost provocată de un incident de securitate cibernetică în instalațiile sale, relatează agenția EFE. După ce a analizat întreruperea de curent care a avut loc luni în Peninsula Iberică și, confo
Programul maltez de dobândire a cetățeniei prin investiții contravine dreptului UE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis marți că Malta trebuie să pună capăt programului de tip pașaport de aur, prin care acordă cetățenia în schimbul direct al unor investiții sau al unor plăți prestabilite printr-o procedură de tranzacție, deoarece acest program încalcă în mod vădit legislația UE, transmite Reuters.
Europa Centrală trebuie să își diversifice economia pentru a atenua impactul tarifelor, susține Moody's Analytics
Europa Centrală are un spațiu fiscal limitat pentru a contracara lovitura economică dată de taxe, având în vedere nivelul ridicat al deficitelor în această regiune dependentă de exporturi, și trebuie să găsească noi motoare de creștere pe fondul restructurării economiei mondiale, estimează Moody's Analytics, o divizie de analiză a Moody's se
Grecia va cere Bruxelles-ului un spațiu de manevră fiscală mai mare pentru cheltuielile militare
Grecia va cere Comisiei Europene să îi excludă cheltuielile militare din 2026 de la regulile bugetare ale UE, în cadrul așa-numitei clauze de derogare fiscală, a anunțat marți ministrul grec al Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, transmite Reuters. În cursul zilei de marți, Grecia va trimite o scrisoare de solicitare în c