Cei mai importanţi decidenţi în materie de politică economică din Uniunea Europeană au exprimat opinii divergente cu privire la modul în care ar trebui gestionată economia după pandemia de Covid-19, transmite Bloomberg.

Fabio Panetta, membru în boardul Băncii Centrale Europene, a declarat luni că oficialii monetari ar trebui să păstreze "flexibilitatea neconvenţională" pe care şi-au acordat-o în timpul crizei, menţinând costul creditului la un nivel redus până când cheltuielile guvernamentale vor ajuta la stimularea inflaţiei. Câteva ore mai târziu, colegii săi Jens Weidmann şi Robert Holzmann au spus că puterile extraordinare acordate BCE sunt doar temporare şi trebuie să înceteze după ce urgenţa se va termina.

Aceste puncte de vedere divergente cu privire la politica monetară se reflectă şi în dezbaterea cu privire la politica fiscală a UE. Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a spus luni că regulile blocului comunitar privind nivelul datoriei "trebuie să fie realiste, în caz contrar nu vor putea fi aplicate". Într-un interviu pentru cotidianul italian La Repubblica, Gentiloni a adăugat că Executivul comunitar va demara, la toamnă, o procedură de revizuire a Pactului de Stabilitate şi Creştere, care impune unele limite pentru finanţele publice ale statelor membre.

Toate aceste opinii divergente vin într-un moment critic în care economia zonei euro dă semne de revenire pe măsură ce cazurile de infecţie scad iar eliminarea restricţiilor permite o redeschidere graduală a afacerilor. Aceste semnale pozitive i-au determinat pe unii comentatori să vorbească despre posibilitatea diminuării sprijinului extraordinar oferit companiilor şi gospodăriilor precum şi cu privire la modul în care va fi redusă povara datoriei publice şi a celei private.

Însă, Fabio Panetta a subliniat luni că nu este clar cât va dura actuala creştere a cererii. "Nu mi se pare că suntem în pericol de supraîncălzire a economiei", a spus Panetta la o reuniune a guvernatorilor băncilor centrale din zona Mediteranei. Panetta a cerut guvernelor şi opiniei publice să recunoască faptul că actualul mix de stimulente fiscale şi monetare este "în mod clar superior" politicii adoptate înainte de pandemie, când decidenţii politici erau concentraţi pe reducerea datoriilor.

Cu toate acestea, Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a spus că în opinia sa există riscuri la adresa inflaţiei şi atât sprijinul monetar cât şi cel fiscal ar trebui reduse după criză, iar programul de achiziţii de obligaţiuni demarat de BCE în timpul pandemiei "trebuie oprit imediat ce situaţia de urgenţă va fi depăşită". Weidmann a subliniat că în opinia sa 2022 nu merită a fi catalogat drept un "an de criză".

Acelaşi punct de vedere a fost exprimat de guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Robert Holzmann. Atât Robert Holzmann cât şi Jens Weidmann fac parte din consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Fostul preşedinte al BCE şi actualul premier al Italiei, Mario Draghi, a insistat săptămâna trecută că regulile fiscale din zona euro nu pot reveni la situaţia în care erau înaintea pandemiei. În replică, Armin Laschet, candidatul cu cele mai mari şanse pentru a deveni noul cancelar al Germaniei, a spus că politicile de stabilitate trebuie reintroduse când efectele pandemiei asupra economiei globale vor dispărea. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)